Furmazzioni, Storia
A. e scholastic - dui Milestones filosofia medievale,
U compitu principali dâ tiuluggìa hè una spiigazione di a Scrittura, à ghjustificà l 'esistenza di Diu, è u significatu di l' dogmas di la Chiesa. À u listessu tempu a logica di u sviluppu, si sviluppau lu cuncettu di l 'omu è l' èsitu circa lu priurità di i generali è i particulari.
A filusufia di u Medievu, ci sò duie tappe principale di a so furmazioni - A. e scholastic. piriudu patristiki copre IV-VIII pr è scholastic -. VI-XV pr.
Cosa hè vulia dì da termini cume A. e scholastic? How do ch'elli differ? Piglià una ligna chjaru trà elli, è arquantu difficili.
U più sputicu è u sviluppu di domma A. di lu cristianesimu e filosofia, nant'à u sviluppu di u quali nfluinzatu lu 'idei di Platonu. A. Medieval copre cusì à tematiche: u rapportu trà a fede è raghjoni, u criticu di Diu, la libbirtati di l'omu, etc.
In lu medievu si cuminciava à creà una variità di lingua italiana e università. A quessu avia quattru Vociaru: filusòficu, tiulòggicu, medicale è legale. A so rolu maiò in a so furmazioni ghjucatu da li rapprisintanti di tiuluggìa. Hè anche attornu scholasticism universitaria.
Scholastica statu creatu à insignà u tenets basi e principi di lu cristianesimu. Sti dogmas truvà e so urighjini in u A.. A. e scholastic - dui esercizi chì complement autra è arradicatu. Iddi èranu basatu nant'à certi valori, principi, un pesu simbolicu. Comu dì li filòsufi, scholasticism cuntinueghja A.. À u listessu tempu, a nova tendenza di filosofia has been assuciata incù Platonism e Aristòtili.
Si vultò à a fonte, hè pussibili à dì chì omu hè un passu in u scala di l 'universu. U Populu ùn pò esse divisu in corpu è anima. Si deve esse vistu cum'è una sana è a creazione di Diu. A. e scholastic smetti diri ca na pirsuna sceddi un particulari modu di vita, in favore di lume, o scuru. Person deve sceglie u bè, rinuncia tuttu ciò chì hè u male, è diabolicu.
Visto filusòficu di A. e scholastics sò una parti impurtanti di u filosofia megliu. Sti tinnenzi amostai 'idei di u Cristianesimu in Europa medievali. Stu pirìudu dâ storia marcatu da u stabilimentu di i rapporti trà filosofia, A. e scholastic.
Similar articles
Trending Now