Furmazzioni, Storia
A vita e la morti di Socrati
A vita è a morti di Socrati sò sempre di granni ntiressi micca solu di i sturiani, ma dinù di parechji di i so ammiratori. Parechje facts, di sta Pitàgura distinu è oghje stà un misteru. A vita e la morti di Socrati cupertu cu liggenni. Hè ogni ricchezza stamu parrannu di unu di i più grandi pensatori di tutti i tempi.
Origini di Socrati
Martorana - u famosu filosofu Atinisi, chì fù attribuitu u prugettu monumento - dialughi di Platuni. À elli, ci hè u prutagunista.
Hè cunnisciutu chì u babbu di u futuru pueta, hè una, stonemason (o scultore) Sophroniscus e matri - Fenareta. Prubbabbirmenti u so babbu era omu abbastanza ricchi. I circadori fattu sta cunchiusioni basatu supra lu fattu ca Socrati avia cumbattutu cum'è un hoplite, chi è, cum'è guerrieru assai armatu. Nunustanti la ricchizza di genitori, u filosofu ellu stessu ùn hà primura di u bè è assai perisciarè da a fini di a vita.
fonte conflicting
Socrati expounded u so insignamentu solu in forma orali. Sapemu avvinta da parechji fonte, unu dî quali hè imagine un riferimentu, è u so cummedie di Aristophanes, parodies è vita. Anabasi e Platuni fici ritratti Socrati sò figghia pusturara, è scritti in una manera laudatory. Sti funti, cumunqui, nun currisponde à autra nta tanti fattura. Apparentemente, i missaghji Aristòtili basatu nantu Platonu. Tanti àutri autura, sò cunfigurati una sorta, o à cumbatte, sò dinù cuntribuitu, oltri a la liggenna di Socrati.
circulu suciale di u filosofu, u participazione in a guerra,
A lu scoppiu di la guerra di lu Peloponnesu, u filosofu hè 37 anni. À mezu à a ghjente cù quale ellu avia dettu à a so, era intellettuali da u circulu di Pericle - sophist Protagoras, scinziatu Archelaus, cantanti Damon, oltri ca comu lu brillanti Aspásia. Ci hè testimunianze chì era cunfidenza cu lu cèlibbri filòsufu Anassagora. In "Phaedo" di Platoni Socrati seriu di l 'di frustration si sintiva da a lettura, i scritti di Anassagora. Ci sò interested in u filosofu di furmazioni in dialettica di filosofu di Elea, dopu friquintau lu Discorsi di u sophist Prodicus, è hè un participant in discussione cù Thrasymachus, Gorgia è Pitodoru. Socrati distintu in la guerra, à a battaglia di Potidea, si raportanu à 432 aC. E., quandu Delia (424 aC. E.) è Amphipolis (N.422 aC. e.).
Martorana - Delphic oraculu
A passu assai impurtante in u sviluppu di stu filosofu hè u so proclamazione di u oraculu Delphic, "l 'wisest di l'omi." Stu dici: Platoni in "scusa di Socrati". oraculu Delphic stessu parsi assai su 'sti paroli. Iddu li pò cumparari cu u so cridenza in u cuntrariu, chi iddu "sà solu chì si sà nunda." Filosofu ghjunse à i cunclusioni chì sta hè ciò chì ci face u wisest, comu tanti genti nun sannu ancu issu. A cunniscenza di quantu di a so ignurenza, è per ignuranza di altri populi hè un principiu generali di studii Socrati. By issu noi incuragisce e parolle chì sò sculpite in u lu ngressu di lu tempiu di Apollu à Delfi. Sti paroli sò: "Qui a pòlvera."
Socrati e pulitica
By 423 aC. E. Socrati hè digià una figura mpurtanti, per via di ciò chì hè divintatu u oggettu di attacchi satìricu nant'à dui bè cunnisciutu-comedians Atinisi - Ameypsiya è Aristophanes. Filosofu da puliticanti, ma à mezu à i so amichi eranu Alcibiadi, Critias, è Charmides Theramenes. L 'urtimu di trè eranu i capi di i Trenta serpi, chì overthrew demucrazia in Atena. E Alcibiadi ghjunse à marital à a so cità nativa, a causa di Rus pulitica. Ci hè testimunianze chì cumunicazioni cù sti genti mali à u prucessu di Socrati.
In u 406 aC. E. Ci sò interested in u filosofu pruvatu à impedì strategii la sintenza ch'ella e precipitazione cumpostu chi hannu statu purtatu a ghjustizia dopu à la flotta Atinisi vinciutu lu cummattimentu di ìsuli Arginusskih. Hè ancu cunnisciutu chì in 404 aC filosofu ignoratu lu cumannu di l 'Trenta serpi Leontiev caccia incù Salamina, chì fù incluse in lu so lista proscription.
la vita parsunali
Socrati, quannu iddu era digià in la vichjàia, attaccatu u gruppu incù Xanthippe. A donna, nascissi a tri figghi filosufu. Hè pussibule chì sta hè u sicondu matrimoniu di Socrati. Filosofu hè mischinu. U so aspettu sfarente è facilità hè brutta.
U prucessu è a morti di Socrati
Socrati in 399 cumparisci davanti a corte su accusa di "corrupting la ghjuventù" è "a gattivera." Étroit margini di voti, ci fù trovu cuscenza. Quandu lu pinzaturi ùn vulianu a verità, u so fattu, è circò di ùn a dumanda esiliu invece di esicuzzioni, la morti di Socrati hà vutatu più è più prisente durante u prucessu.
Filosofu hè in prigiò per un mese, dopu la sintenza vinni prucessu. Pitàgura purtatu a cuppa di poche (pine). Iddu betu lu, è comu un risultatu ùn ci hè ghjuntu a morti di Socrati. Tali travagghi di Platoni comu l ' "Phaedo", "Creighton" è "scusa di Socrati", chi dici a circa u prucessu, u davanti di u filosofu in prigiò è u so esicuzzioni, nasci curaggiu pinzaturi di interessa à noi, i fermezza di a so cundannatu.
In l'annu 399 aC. E. ci hè la morti di Socrati. Annata hè dapoi cunnisciuti, ma u numeru ùn pò esse chjamatu. Ci pò diri sulu chi lu filòsufu murìu versu la fini di giugnu, o principiu di lugliu. Sicondu à i servi di i trè autori di antichità (Bibiuteca di Atena, Demetrius Falerskogo e Platuni), à u mumentu di a morti di nu pinzaturi eru 70 anni. A morti di Socrati (u vastu maggiuranza di autori antichi cunverghjini su it) ùn ghjunse da causi naturali. Hè accadutu per via di u fattu ch'ellu betu lu poche. A causa di la morti di Socrati, parò, scularu ancora incertezze à mezu à qualchi sturiani. Assai più tardi Platonu in u so dialogu "Phaedo" nasci lu imagine di u pueta, chì hè stranieri à i morti in a natura, ma sottu à i casi, una persona tocca à more. Tuttavia, Platuni stissu ùn hè presente à a morti di u so maestru. Si pirsuna nun si vidi la morti di Socrati. Platoni discritta prestu prestu in u mezu di u so cuntimpuranei.
accusa u testu
U testu di l 'accusa contr'à u filosofu, chì fù mandata à revue de ghjudiziarie, cunsirvatu in stu ghjornu. Per sta à esse ne à stu tanticchia di-canusciutu autori cum'è Diogen Laertsky. Iddu patrone di un scrittu ntitulatu "On a filosofia di a vita", si parrava di la prima mitati di l '3a seculu aC. E. Stu infurmazione impurtante Diogen Laertsky, a turnu, pigliati da i travagli di Favorinus di Arles. St'omu era un ammiratori di antichità, li filòsufi e scrittori. Iddu solu vissutu in un seculu, parò, à l 'incuntrariu di Diogene, I sò pirsuna si vidi lu testu di l' Ateni Metroone.
A maiò maggiuranza di circadori accordu chì ghjè un risultatu di l'adoption of a poche vinni la morti eroicu di Socrati. Però, ùn pudemu sapè esattamente quantu era. I circustanzi di la morti di Socrati - unu di i mumenti più bellu di a so carriera.
A duttrina di Socrati
Socrati com'è un maestru, hè una figura assai cuntruversu. Cerchi, a sintenza di morte contru à ellu, a spiegari u degeneration di a demucrazia. Ma ci vole dì chì in 403 aC. E. Ateni vinni mantene una dittatura chì hè quasi raggiunevuli e umana. Iddu basau supra lu principi di n'amministia puliticu, è usu raffurzatu. In stu casu, tuttu capiri chi u più grave è cuncreti hè incaricata Socrati in "corrupting la giuvintù". Tuttavia, vi ponu criu solu ciò chì hè vulia dì da issu. In dialogu di Platoni "Creighton" si riferisce à a prutezzione di u filosofu da a so 'accusa di "undermining a lege." Arquantu forsi, ssa ìnnica ca la nfluenza di Socrati u ghjovanu à u tempu fù cunsidaratu com'è un attaccu nant'à lu assai fundamenti di a sucetà cuntimpuraniu.
Cambiendu fundamenti publicu
U ghjuvanottu, chì ghjuntu ancu da età a scola, da tempu d'Homer arrivare "educazzioni supiriuri" pi menzu di cumunicazioni cù i vechji. Stetti ad ascuntari a li instructions, orale e imitannu lu cumpurtamentu di i prufessori. Cusì, u ghjovanu acquistatu qualità di un citadinu adulta. Tra l 'Elite pulitica, a turnu, da leva in purleva da i metudi di matematiche di u guvernu. Ma in u tempu di Socrati lu circulu di famiglia hà cessatu di purtà fora tutti sti funzioni. Iddi èranu spustatu à un altru corte, chì hà ricevutu furmari l 'istitutu, funnata spicificamenti di stu prugettu chì digià, dopu Socrati muriu. Accademia Italiana di Platoni hè u mudeddu di l 'urganizzazzioni. À u capu di u prucessu era sulu gruppu intellettuale à chì si scrivenu ridutta. Sti genti purtò lu cuncettu di l 'aducazzioni "prufessiunale" di u Grecia Western è lu Ioniu.
Cosa hè l 'essenza di u accusa in l' "corrupting la ghjuventù"
Socrati avia soprattuttu difficiule perchè avia a cuntu a Ateni. In u 423 aC. E. sulu dui row - Aristophanes ( "Poesie") è Ameypsy (ùn si usa cummedia "dialetto") - filòsufu chjamati, comu iddu trasi la scola upstarts, basatu nant'à - la lizioni di ncùantru francese filial è rivolta giuvini. Sta nuzione di interessa à noi pensatori di 399 aC. E. It ferrite in u famosu cumandante di Socrati in "corrupting la giuvintù". Sè noi chì à i dialughi di i studianti filòsufu, avemu trovu chi iddi spissu stenni la quistioni: Can babbi sù trasmèttala la virtù di a ghjuventù, o di u bisognu à amparà pricisamenti?
Socrati cum'è un populù di un 'idea astratti
Ancu di più assurbutu in u imbusche di l 'èbbica culturale di crisa, ùn sò più vicinu à capì perchè a dialettica di Socrati avutu tanta forza. At primu sguardu, nun si sapi comu pi spiegari lu fattu ca pi dui sèculi hè sempre m'incantava lu Grecu la filusufìa di Aristòtili, cui a morte hè abbastanza logica. E nunustanti lu fattu ca la liggi di lu pinzaturi vistu u strumentu di cuntaminazione.
À capisce sta, vi tuccherà à guardà ciò chì mètudu dâ cumunicazzioni statu aduttatu da lu tempu di la nascita di Socrati e cumu si canciau cchiù tardu. Atene, era à u stadiu di s'avissa cumpritatu di u passaggiu di a parolla scritta di u discursu. Sta nfruenza, a turnu, a la lingua, comu puru bisognu i cambiamenti in la forma di cuscenza. Sti cambiamenti pò èssiri difinutu comu la transizzioni dâ imagine à curriculum, da a puesia à prosa, da intuizione di a cunniscenza raziunale. Mentri un 'idea astrattu cunsidaratu com'è una nova, maravigghiusu scuperta. Chi Socrati hè u so populù.
U "Poesie" di Aristophanes babbiàvanu filosofu comu un astrattu Pitàgura, andendu ricerche "myslilnyu" per "pensa". Dinù, ch'ellu avia accuminciatu a li cuncetti di un prete, soaring in u celu, cum'è s'ellu i nìuli. "Pensieri" ivucatu risati, mentri solu perchè ch'elli sò. Si deve dinù pò nutari ca in Aristofana Sokrat adopra una nova discursu, parla à u infurmàticu astrattu, a cui 'idei piglià forma in conversations.
Sculari Pitàgura, préoccupation cù idee di interessu à noi, ridìanu da Aristophanes, hè prisenta com'è una definizione di ricerca di diffirenti tipi di li cuncetti astratti com'è "fera" e "bonu", oltri ca comu lu prucessu di crià una lingua pricisu, cu l 'aiutu di u quali si pudia ricaccià senza spirienza spécifique, e cunniscenze conceptual.
Life, insignamenti, a morti di Socrati - tuttu issu noi sò dittu. Unu pussutu parlà à longu di sta suprattuttu filosufu. Avemu speru chi stu articulu hà pruvucatu u vostru interessu per ellu.
Similar articles
Trending Now