Arte e spettacoliMusica

Arnold Schoenberg: biografia è u travagliu prestu, photos

Arnold Schoenberg, podit criativu chì si pò discrivutu comu novi, abitanti di una vita ntirissanti è liggiti. Ghjesù intrì in la storia di a world music cum'è un rivuluziunariu chì hà fattu rivuluzione in u so cumpusizioni, creatu a so scola di mùsica, lassaru un patrimoniu ntirissanti è un inseme aise di so discìpuli. Arnold Schoenberg - unu di li cchiù granni cumpusituri di u 20u seculu.

Zitiddina e famiglie

September 13, 1874 in Vienna, nasciu Arnold Schoenberg, quale biografia ùn esse facile, ma hè sempre riguardanti la mùsica. a famiglia di Schoenberg vissutu in un Russian giudaichi. Patri - Samuel Schoenberg - natu in Pressburg, aghju avutu un picculu magazinu scarpa. Mother - Pauline Nachod - un nativu di Praga, hè un maestru di pianoforte. Arnold hè un ziteddu nurmalità, ùn ci era micca, segni di a so grande avvene.

truvannu vucazioni

Da un 'età principiu di a so mamma accuminciò a' nzignari la mùsica di Arnold, visture spiranza. Ma i mezi di cuntinuà a so educazione in la famigghia nun era. Faciva la scenza di self-cumpusizioni. A picca lezioni in maggistrali cci detti in-liggi, lu famusu cumpusituri austriacu e cunduttori, di i quali, Sorella Shenberga Matilda moglie - Alexander av Zemlinsky. Musicisti sò assai boni amici, lifelong ristau sensu è spessu s'aiutavanu punte à l 'arte di basendusi nant'à. Hè assai forte Zemlinsky cullega a divintari nu scritturi prufessiunale di mùsica. U futuru cumpusitori Arnold Schoenberg cum'è un zitellone si 'ntisi cci pirciava lu sô chiamari, e si la cause ùn era in u so favore, datu tutti i so' tempu Ditta a musica.

Principiu di carriera prufessiunale

A famiglia stava una vita ricchi, e, quannu murìu sò patri, mentri Arnold hè 15, e divinni assai difficiule. U ghjuvanottu avia a pigghiari u ogni mistieru. Arnold Schoenberg travaglia cum'è una Franchise banca, pruvisti mircanti purtatu i cori i travagliadori, scrissi orchestrations di operettas. Ma ellu ùn abbandunà a so studii in mùsica in u so tempu Ditta scrissi iddu a so opere. Digià in u 1898 in Vienna di u primu tempu vi fàcciu opere da Schoenberg da a scena. In 1901 si n'andò à Berlin, induve si face lezioni di mùsica à a Stern conzirvatoriu militeghja ancu u corsu cumpusizioni.

A stu tempu ch'ellu fù cunfidenza cu Gustavom Malerom, chi appi na nfluenza significativa supra la pircizzioni di u mondu di Schoenberg. In 1903 turnau a Vienna e accuminciau a travagghiari a la scola mùsica. À u listessu tempu, ci face a scrìviri mùsica in stu periodu, si fà in a tradizione di i scoli tedesco di cumpusitura di a fini di u 19u seculu. U travagliu più impurtante di sta fase sò: catena sextet "Transfigured Night" puema "Pelleas Et Melisande" (1902-1903 francese gg.), A missa "Songs Gurria" (1900-1911 francese gg.). Arnold Schoenberg diffirìanu una grande capacità per u travagliu, in u principiu di u stradellu, Ghjesù insignava à u listessu tempu, iddu scrissi lu music, detti cuncerti.

Biography è musica

In Schoenberg opere l'cumpusituri sò tri pirìudi: tonu in Francese (da u 1898 à u 1908), atonal (1909-1922 francese gg.) È dodecaphony (dipoi u 1923). Evolution cantanti liata à u so ricerca di un novu chjassu è una nova sprissioni. U so destinu hè liata prima cu espressionismo, da cui poi rende i so scuparti rivuluziunariu. Finu à u 1907 Schoenberg spustò in linia cu l 'musica tradiziunale classica. Ma issa annata ci hè un cambiamentu trimendu in lu so mondu artistica, si pensa assai circa music, scrisse un travagliu teorichi. Ci hè una complication di a so lingua musical, cresce crave di dissonance, ma ferma sempre a tradiziunale armunia.

È in u 1909, si principia un novu giru di a so vita. In 1911, Arnold Schoenberg, quale biografia hè avè mumentu in lu mondu di musica, rifalà à Berlin, induve di 4 anni turisti cum'è un cunduttori. By stu tempu era digià cantanti beni-canusciuta in Europa. In 1915, i cumpusitori di dui anni, scritta in l 'esercitu. Stu piriudu hè carattarizatu atonal Tone rigezioni di centru u travagliu Schoenberg 12 prova dumandà smetti tonu scala Medispro. In u 1923 si pigghiau lu tìtulu di prufissuri di musica è un invitu à u travagliu in u liceu di Birlinu di musica. Cù u turnava a lu putiri di lu nazzisti in 1933, Schoenberg accittata da u cunsirvatoriu è iddu, e scantannusi più persecuzione, comu nu rapprisintanti di l 'nazione giudaichi, a partìri. Prima si n'andò in a Francia, è dopu in the United States.

U terzu piriudu di l 'cumpusituri marcatu u so maiò scuperti. Iddu si metti a gravitate versu l 'urganizzazzioni raziunale di seria musicali, u cumpunimenti sò custruitu di i dòdeci Anjou chì ùn sò ripetutu in u listessu n'angulu. Cusì ùn ci hè un dodecaphonic music. In Shengberga opere riflèttiri tutarmenti l 'èbbica, piena di cambiamenti, oltri a so particulari spirienza emutivu.

tiuria di mùsica

U cumpusituri hè sempre pruvatu à cuntrullà a forma è i mezi di sprissioni di a so musica, vinevanu suprattuttu Passiunatu. Per quessa, tutti i so spirienzi repère e riflessioni stati presentati à Major articuli scentifichi. In 1911, Arnold Schoenberg scrisse a so prima òpira teorichi maiò "A duttrina di l 'armunia." Digià in lu, si stirminiu diliniati a so 'idei di l' armunia tunalità, chì hè più impurtante per ellu tutta a so vita. Stu libru hè divintatu u travagliu chè n'avemu di tennis di lu cumpusituri. Più tardi, si piglia u scrivu parechje opere in u listessu tempu, arricchisci corrects è li append, durante a so vita, è micca stati publicati.

Solu in lu 1994 u travagliu fora in la luce, cumminata nta unu vulume - ". Relationship, maggistrali, orchestration, la duttrina di forma" Sti riflissioni nantu à a logica musicali e rifletta lu orchestration di esercizi di priparazioni in maggistrali è ùn eranu compie da u autore di u so cumpusizioni, ma à mustrà u sensu in u quali era a so ricerca. "Elementi di Composition Musical" stati publicati in a fini di i studienti corsi lingue seculu 20u. Arnold Schoenberg fattu una cuntribuzioni impurtante di a tiuria di music, iddu era capaci à vede u prucessu di evoluzioni dû pinzeru musicali e anticipate u so sviluppu in l 'anni nanzu. In i so scritti, Schoenberg rifletti à l 'sincerità di u pruduttu, u sviluppu di un' idea musicali è vene à l 'idea monotonalnosti.

attivitati Educational

Cumpusituri lifelong impastughjata in duttrina - prima à a scola, dopu à u conzirvatoriu in Berlin. In esiliu, è travagliatu in Boston University, California San, Los Angeles, insignava tiuria mùsica e cumpusizioni. Arnold Schoenberg creatu un tutta a scola di animali, chì fù chjamatu "School viennese Second". Iddu fu allivatu da i studienti in u spiritu di serviziu à a musica, è micca cunsigliatu elli à seguità à usu so 'esempiu, è circà solu a so strada in' arti. U so megliu i studienti cunzidiratu A. Berg è Anton Webern, chi a la fini fidili a lu so 'idei è cresce cumpusitura indipendente degni di i so prufessori. Schoenberg purtatu tutti i sugetti musicali, cu particulari mpurtanza u World, di cui eni cunzidiratu lu basi di cumpitenzi. Cù i so discìpuli cumpusituri cuntinuau a intiraggieunu attentamenti, e doppu l 'palummi, ci hè a so autorità unquestioned. Hè ciò chì hà parmissu ellu a furmari un aise di people like-arachide.

Dodecaphony Arnolda Shenberga

Arnold Schoenberg, un cortu biografia chì ponu esse discrittu in una parolla "dodecaphony", addivintau lu enfranchised è propagandist per una nova direzione in musica. In u so ricerca di l 'alfabbetu musicali più ecunumia lu cumpusituri vene à l' idea di lu sistema di cumpusizioni 12-tonu. Sta scuperta renni lu cumpusituri sunari-amparà a cumpòniri mùsica, ci hè assai di pruvà cù formi, cerca di novu e pussibilità di u so mètudu zvukochastotnogo.

Elementi di novu a tecnulugia è pénuries su pezzi piano, chi dici assai. In seguitu, iddu va à l 'idea di grandi opiri (b & b, quartet, Orchestre) in lu novu stile. U so scuperti radically nfluinzatu lu sviluppu di musica à u 20u seculu. U so scopu, chì ùn hè cumplettamente sviluppatu, stati chjappi in pùblicu, sviluppatu, pirfiziunatu, volte a exhaustion. A so cuntribuzione a mùsica si manifistaru in un sforzu à streamline la forma musicale.

travagghi di lu

Arnold Schoenberg lassaru un tempurale lascita musicali. Ma a so opara più impurtanti hè l 'opira inachevé "à Mosè è Aaron," l' idea chì vede in i 20 anni di u 20u seculu, e embodied u friscalette, lu prucessu di evoluzioni è a ricerca di u cumpusituri. In opéra l'Schoenberg tistimunieghja tutti i so upinioni filusòficu, tutta a so 'anima. Hè dinù impurtante di travagghi di lu cumpusituri incrudunu: "Càmera Santini", Op. 9, lu famusu "Lucky, Funiculá", 5 Piano pauvre, Op. 23, "Ode à Napoleon".

la vita parsunali

Arnold Schoenberg, quale poze oghje pò esse vistu in tutte e so babbone nant'à a storia di a musica, abitanti di una vita occupato. In agghiunta a musica, iddu era, pittura, colma, la sò òpira hà statu esposi in Major Gallerie in Europa. Ch'ellu era un amicu di Kokoschka, Kandinsky, era un membru di l 'Accademia Prussian di Arts. Duranti a so vita, si scrisse circa 300 travagghi.

Arnold Schoenberg moglie di u primu tempu calmu principiu, perchè in u 1898 addivintò na Prutistanti. Moglie pigghiastu in ellu, si n'andò di u so amante, ma poi turnau a la famiglia, è i so Casuale auturi morti. A so moglia Matilda muriu nta lu 1923, è si finìu l 'èbbica turbulente di la vita parsunali di u cumpusituri. Un annu cchiù tardu si maritau a surella di u Violoniste e runfuliava vissutu incù u so per u restu di a vita. In 1933 si dicidi di turnari a ghjudaisimu, è passa u ritu spone in Paris sinagoga.

Teme Arnolda Shenberga

Cumpusituri assai ntilliggenti, e cumpetenze matimàtica, ma ancu principiu irrazziunali hè stranieri à ellu. tutta a so vita Angelina stranu e paure è esità. Cosa hè un gran paura cumpusituri Arnold Schoenberg? Avìa un phobia raru - è ritiràrisi a la vista di 13 Iddu nasciu su stu numeru, una scumessa evitendu rurali è e camere hôtel sottu sta figura. So chi scantati Arnold Schoenberg finarmenti? I numari? No, di sicuru ch'ellu era a paura di a morte. Era sicuru ca iddu avissi a moriri supra lu 13 di chì figura 76 - amounting à 13 - ellu hà da nasce a morte. Tutta l'annata u so perdona 76th anniversariu, si campava in fucosu, finu à un ghjornu si n'andò à lettu cù cirtezza chì a morte vi vene per ellu oghje. Iddu spesu tuttu u ghjornu in lettu, aspittava di l 'ultima ora. By sira, la muggheri spizzò falà, è u furzò à firmavanu fendu e cose pazzi è a nesciri fora di lu lìattu. Ma in 13 minuti davanti à mezanotte, disse: a parolla "armunia" e lassaru stu munnu. So, 13 July, 1951, lu munnu perdi na granni cumpusituri.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.