Furmazzioni, Scienza
Cosa hè in u centru di a Terra?
L'omu hè in gradu pè ottene in tutti i scorni di a nostra pianeta. Iddu vinciu li terri, vulannu in l 'aria e veni davanti à u fondu di l'oceani. Era ancu capaci à arrivare in u spaziu è terra nantu à a luna. Ma nimu hè capaci à se rendre à lu core di u nostru pianeta.
Misteri di lu munnu,
Avemu micca pussutu ancu arrivare chiudi. U centru di u nostru pianeta hè in una distanza di 6000 chilometri da l 'a superficia, e ancu i parti luce di lu core hè 3000 chilomitri prufunnu di l' omu vivant. Lu pirtusu prufondu chì hè mai stata capaci di fari 'na persona trova in u territoriu di la Russia, ma si fala à qualchi 12,3 chilometri.
All evenimenti impurtante in u mondu dinù succedi vicinu a la superficia. A petra làvica, chì Scena vulcanu, vene in un statu liquidu à una prufundità di parechji cintunari di chilometri. Ancu diamanti, di la criazzioni di cui deve esse u caldu è a prissioni, sò furmati à una media di 500 chilòmitri.
Tuttu ciò chì hè à u fondu, hè mpastati in misteru. E pari immensa. È ancu noi cunnosce assai assai di core e l'a terra. Scentifichi ancu hannu qualchi idei circa comu jiu billions criazzioni di anni fa. È tutte e sta senza un spécimen fisicu. Ma cumu hè statu scupertu?
la missa terra
A bona strada - hè di riflette à u massimu, chì hè a Terra. Ci ponu cuntà i media di u nostru pianeta da fighjulà u so influenza gravitazziunali nant'à l 'uggetti di chì sò nantu à u superficia. Si gira fora chi la missa a l'Earth hè 5,9 sextillion tunnillati. Stu numaru 59 seguita da 20 zeros. È ùn ci hè nudda nfurmazzioni chi nantu a superficia ùn ci hè nunda di cusì massiccia.
U foltu di a materia à a superficia di a Terra hè assai bassa chè a foltu mediu di u pianeta. Stu significa chi ind'a hè calcosa cù una foltu assai supiriuri.
In più, a maiò parti di la missa a l'Earth deve esse situata versu u centru territòriu. Per quessa, u passu prossimu è a cumprènniri Ce metalli pisanti formanu u so prufonde.
Core Earth Composition
Scentifichi distinu chi lu core di i Earth hè quasi sicuru, cumpostu di ferru. Hè cridiani chì u numeru di fin'à 80%, puru siddu l 'figura esatta hè sempre un sugettu di discussione.
I tistimunianzi principale di sta - una grossa quantità di farru in l 'universu. Ghjè unu di i dece elementi più bona in i nostri aise, è hè à spessu trovu in meteorite. Datu sta quantità territòriu, in ferru nantu à a superficia di a Terra hè assai rarer ca avissi a èssiri sicuru. Per quessa, ci hè una tiuria chì quandu ci hè un prucessu di criazzioni di la Terra 4,5 miliardi d 'anni fà, a maiò parti di u ferru hè in i so cumpusizioni di u nucleu.
Chì hè per quessa lu core hè a parte principale di a messa di u pianeta, è più di u ferru hè dinù in lu. Di ferru hè un elementu pocu n'àuta dinzitati naturalmente à noi, e sutta li prissioni pisanti in u centru di a Terra, è hà una foltu ancu supiriuri. Per quessa, u core e di ferru vi cuntu di tutti i stu ùn tocchi lu a superficia di a massa. Ma Nasci a quistioni. Cumu hè chì a maggiuranza di ferru hè supratuttu in u nucleu?
Secrets furmendu prufonde u l'a terra
Iron fù cocchi iniziu gravitate à lu centru di la Terra. È ùn hè subitu pussibili di capisce cumu hè accadutu.
Maiò parti di i media cullezzione di a Terra hè cumpostu di rocci, chiamatu silicati, è lu farru da fista hè prova à andà à traversu elli. Grafia simile, comu l 'acqua, hè in capacità di furmendu droplets u superficia sbullaracante di u ferru hè racolta in picculu serbatoi, induve ùn pò più distribuite o di cunsumà.
In u 2013, scentifichi à Stanford University in California (USA) trovu una pussibule suluzione. Ci vulia sapiri nzo chi succèri quannu è di ferru è silicati sò sughjettu à forti prissioni, comu era na vota lu centru di la Terra. Scentifichi rinisceru a fari ferru fista à passà à traversu l 'aluminium, criannu li prissioni cun diamanti. In fatti, altu prissioni sanguigna altera lu azioni di ferru e silicati. At prissioni supiriuri pruduciutu reta fista. Cusì, si pò dinò chì più billions di anni, sustituì falsi ferru tramandata da i rocci finu à voi righjunghja lu core.
pesu di u nucleu
Prubbabbirmenti, voi vi dinù esse surpris in quantu scentifichi canusciutu dimensioni di u nucleu. Cosa face li pensu chì hè situatu à una prufundità di 3000 chilometri da u superficia. A risposta si trova in sismulugia.
In u casu di un furiose scossa tirrimotu sparse fora à traversu u pianeta. Seismologists nutari sti furnace. Hè u listessu s'è no era culpitu à una parte di u pianeta un martìaddu di giganti, è u cuntrariu à sente à i rimori, caricate.
A maiò quantità di dati hè statu ricevutu à u tempu di u terramotu in Chile, avvinuta in 1960. Tutti i stazioni Minéralogie in u mondu era capaci pi nutari li aftershocks di stu tirrimotu. Sicondu u sensu chì piglià sti pivoine, si passa à traversu diffirenti parti di l 'a Terra, è si verifica u modu ch'elli "sonu" in altre parti di u pianeta.
À u principiu di a storia di a sismulugia, divinni chjaru chì certi furnace sò pirdutu. Hè statu chiddu chi l 'accussì-chiamatu S-onda sarà u altra parte di u pianeta, ma chistu nun succedi. U mutivu di sta hè sèmplice. S-onde pò esse, reflété à solu u materiale impurtente, è ùn pudia fà stu à traversu u liquidu. Cusì, avìanu a jiri pi menzu qualcosa fusi in lu centru di la Terra. Nvistigativi u chjassu S-onde aghju trovu chì roccia dura diventa liquidu à una distanza di sottu à 3000 chilometri. Stu pruposti chì i nudelli di u Terra hà una struttura di liquidu. Ma seismologists aspittava altru maravigghia.
A struttura di core e l'a terra
In lu 1930 lu seismologist Danese Inge Lehmann dici chì altre tipu d 'acqua, chiamata P-onde pò passà à traversu lu core intimu, è radiufonichi à l' autru latu di u pianeta. So scentifichi sò ghjuntu à a cunchiùdiri ca lu core hè divisu in dui Bonifacio. U nòcciulu internu, chì principia à una media di circa 5000 chilomitri da a superficia, in infatti, hè una impurtente. Ma i rialità esterni hè in u statu di liquidu. Stu scopu hè cunfirmatu in 1970, quandu seismographs di più attenti trovu chì P-onde pussutu parlà passà à traversu u nòcciulu, è in certi casi deviate da lu in un angolo. Di sicuru, si sempre pussutu esse intesu u altra parte di u pianeta.
Similar articles
Trending Now