FurmazzioniLingue

Cosa sò i lame in la lingua russa? Li pripusizzioni di locu, tempu e derivative. How to scrìviri pripusizzioni

Cosa hè a scusa pò risponde à ogni studiente, la parti di parrata, i zitelli cumincià à amparà a siconda scelta, è chì sò i pretexts amparà tutta la Curriculum la scola. Tuttavia, in una cunversazione comincia a li aduprà da u prima frasi, picchì si permette di fà un raportu di e parolle da ogni altru tantu chì l 'affirmazioni fici sensu è fù apre. Puru una scusa - hè una parti immutable, chì ùn hè agiscenu cum'è un membru di u filaru, ma solu ponu esse assuciati à quelli di dichiarazzioni beni-furmata di a so prisenza hè nicissariu è di primura. Per quessa, à pona bè lu discursu basta à sapè ciò chì sò i lame, cumu principiu â fini di l 'parole, chì sò assuciati incù, e quantu a li aduprà. Dopu tuttu, stu pocu pezzu forma lu dependencies simàntici e rilazione trà e parolle. A definizione francese di un apparenza lingua Russian umanitarii andat qualcosa like this: ghjè una parte immutable di u discursu, chì hè a parolla ufficiali, suttumissioni furmalizza di casu, li formi di famille à un altru parolla, ripurtava l 'attitudini di i figlioli di i so azzioni.

funzioni

Cum'è tutte e parolle funzione, pripusizzioni ùn sò usate in u so propriu, si sò sempre assuciata incù un nome, o altri parolla usatu comu tali chi tenga impussibile à definisce sta virsioni comu parti di parrata, ma sò à mezu à u so numaru. In certi casi, ci pò esse una scusa à definisce tracce è coppie antonymous è i sinonimi, falli sulu basta à sceglie u dirittu cumminazzioni di e parolle à ricaccià.

Per esempiu: a scola - fora di a scola; davanti à u corsu - dopu à u corsu; in l 'ortu - l' ortu - vicinu à u giardinu; duvuta a accusatrice - perchè di trascuranza.

Cosa sò i lame

Tutti i pripusizzioni sò divisi in timpurali, spatial, justifier è testu. Arcuni di li pò ièssiri usatu cu na paroli dative in, mentri àutri sunnu usati cu li paroli in casi differente. Per esempiu:

  • à u so amicu di a scola - D. n (a cui chiddu?) .;
  • à ringrazià à un amicu, grazie à a scola - D. n (à ringrazià à quale creazione?) .;
  • à ore sette - VP (chiddu?).
  • in u park - (? Ce) P. Traduction ..

L'esempiu mostra chì la pripusizzioni "a" pò esse usata incù e parolle in casi differente. Quessi sò i pripusizzioni as in, di, da, cù, da, in, nantu, senza, pò avè una grossa quantità di valore. In Russian sò chjamati pripusizzioni non-derivative.

Sè pripusizzioni furmati da a parti nnipinnenza di discursu è sò aduprati cù una sola di casu, hè chjamatu una derivative. Per esempiu:

- attornu a la casa, la forma urigginali di la pripusizzioni - avverbio attornu;

- di un ora, u furmulariu pripusizzioni nizziali - nome di usatu da i pripusizzioni "a";

- cu l 'aiutu di l' forma urigginali di la pripusizzioni - future.

diffirenzi strutturale

Rilazione cù tutte e la diffirenza pripusizzioni Russian hè dinù propiu da a so struttura. dì:

  • Simple, cumpostu di una parolla. Comu regula, sta unu-e dui-sillabba. Non-derivative è qualchi Derivati pripusizzioni: a, in, in, sottu, sopra.
  • Cumplessa o paired, in infatti, hè un tipu di simprici: perchè, fora di l 'àutri.
  • Cumpunenti chì sò cumminazzioni prepositional-casu: in u casu di longu, in parte, in u rispettu di, sicondu e accussì via.

pezzi meaningfully

As una scusa hè ghjustu una parte di culligamentu, i so valori, ùn si pò avè, ma surtantu definisce i raporta di grammatica trà paroli, l 'usu in i casi oblique francese, è in altre parolle. In autri paroli, si dipende di u sensu di vucabbulariu di la parola a cui si pianta, ma si pò trasmèttala una varietà di tracce di rilazzioni avverbiale di e parolle di l 'àutri.

Tutti l 'lame di i lingua russa sò divisi in tali categorie:

  • O pripusizzioni francese spatial di postu: a, à, à, à, à, sottu, fora di, attornu, nanzu, attornu, attornu. Per esempiu: living in la cità; Si travaglia in una usina; corsa in giru à a casa.
  • tempu pruvisoriu o pripusizzioni: nanzu, dopu à, à, à, à, avec, avanzu di, durante. Per esempiu: in una meza ora; corsa in a matina; marchjà nanzu chjinera.
  • Raghjoni: da, di, da l 'effettu u male, à traversu un'interfaccia, su' occasioni, a causa di, comu un risultatu. Per esempiu: la virgogna maligna; Si rumpiu lu vasu cù u male; sbagghiu fià.
  • Pripusizzioni, mintuvendu u scopu: per, à, à, è à altri. Per esempiu: dì à un mali; discursu supra l 'occasioni; à andà in u nostra lingua.
  • Oggettu, difinizzioni e quì in azzioni chì sughjettu hè direttu: su, su, cu, circa, tucchendu, à l 'altru. Per esempiu: to miss a so figliola; amparà circa valutazioni.
  • Pripusizzioni mintuvendu u cursu di l 'azzioni: una, in, senza, di. Per esempiu: a ghjucà cu piaciri; ridiri qualessa.

Derivati Classifica pripusizzioni

Sicondu u rughjoni di discursu, chì hè furmatu di una scusa ch'elli sò divisi in tali categorie. Oltri a chistu, chi sò i lame chì anu successu in u àutri parti di parrata, in u Curriculum a scola hè datu assai d 'ore, è hè statu cusì, perchè hè assai impurtante per sapè ciò chì tipu di rapportu si pò furmari e parolle, e quantu a li aduprà in discursu è in scrittura.

  • pripusizzioni avverbiale. Furmata da avverbi e mostra più spessu nant'à i raporti francese spatial e timpurali di e parolle in una sintenza. Quessi sò lame cum'è vicinu, 'nveci, lungo, attornu, daretu, per mezu, più, frà altri.
  • pripusizzioni Denominative. A forma urigginali - un nome in ogni casu. Tipicamenti, sti espressai pripusizzioni avverbiale e rilazione oggettu: risultatu, comu, u cantu in continuazioni imbusche di u minimu a parti.
  • pripusizzioni virbali furmata da l 'forma di verbi, Gerund è espressai diverse relazioni avverbiale: eliminari, grazie, malgratu, in a cumpetizione di più tardi, è altri.

pripusizzioni ortografia

A cunniscenza di ciò chì sò la lame sò cum'è impurtanti com'è a so scrittura. Pirciò, unu di i principali temi di u Curriculum riguardanti pripusizzioni, pesa a scrittura. U assai prima regula, cù chì i zitelli amparà, hè: "The pripusizzioni cù altre parolle sò scritte traballat". À definisce bè s'ellu a parolla ufficiali, trà pritisa e parolla parenti ponu mette una quistione o un rinfurzà.

Per esempiu: in u (Corsu?) U mare o di u mari (Black).

In liceu, i zitelli sò accuminciatu a pretexts derivative, furmati da avverbi. E poi la cosa più impurtanti - à parè soiu s'ellu sta parte di l'avverbi sintenza, o hè una scusa. Per fà quessa, ci vole à indittà s'ellu ci hè una sintenza un nome à un casu oblique francese , è cumu si lija a parte cuntruversu.

Per esempiu: acquamarina (avverbio) o di taliari versu iddu stissu (pripusizzioni).

Ci hè una regula: "To verificate puru chì a parolla in una sintenza hè un apparenza piuttostu cà l 'autri parti dû discursu, si deve esse sustituita apparenza sinònimu. In stu casu, u significatu ùn cambia. " Quì hè una lista di i pripusizzioni ausiliari falconet:

  • vue, (perchè, per un mutivu);
  • tipu (comu);
  • circa (circa, nantu);
  • risultatu (per una causa).

Per esempiu: In malu camping noi si n'andò per un caminu. A causa di mala camping noi si n'andò per un caminu.

note

Siparati scritti com'è lame: di, durante, longu, in cunclusioni, in ordine di evitari, in infatti, comu.

Si deve dinù pò nutari ca lu paru o pripusizzioni spliced, cum'è a causa à, fora di, hè di più di-ordine, su-su, sò scritti solu incù un trattinu.

Per esempiu: Da daretu à i nivuli di u sole fù fora. Da sottu à la spina jattu, santò.

Ci sò dinù pripusizzioni, chì vi basta à ricùardu u ortografia. Dì vicinu (senza u segnu macchi) è mezu (cù un segnu macchi).

L'usu di pripusizzioni cu la cause

Hè impurtante di sapè cum'elli sò i pretexts da macagne, cum'è à spessu ghjè per via di u pripusizzioni si pò bè identificatu, à quali, mangiare, dative issu, o chì parolla, chì hè assai impurtante per a scrittura aggalabbata. It S'avissi a nutari ca cu l 'dative casu di un nome pripusizzioni ùn sò usati, ndirettu solu:

  • cù vocative - senza, intornu, di, da, di, in, cun;
  • cù pluriel - k, grazi secondu cuntrariu, anzi, scuntrà a;
  • cù genitive - à traversu, circa, però, pi menzu, in, nantu, sottu, sopra;
  • cù accusative - over, in fronte, trà, supra, sutta, s;
  • cù prepositional - Oh, quandu, in, on.

I verbi piglia in contu i Derivati pripusizzioni è tutt'àutru pripusizzioni, chì in ogni casu, pò ièssiri usatu solu incù una o più tumbà paroli.

'nveci di' na cunchiusioni

In fatti, à amparà stu sughjettu in l 'anni, a scola sè ùn hè tantu difficiule, regule ortografia è a furmazioni di pripusizzioni da a àutri banni di discursu quì un calmu pocu. A sfida principale hè chì vi duvite amparà a distinguiri a scusa di l 'àutri elementi è di sapè quantu à aduprà bè. Chi sta vi micca solu competently à custruisce parolla di u filaru, ma dinù esse capaci pi nutari li, senza disinenzi cinese.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.