FurmazzioniScienza

Crollu gravitazziunali. étoiles Neutron. stampus neru

In u spaziu, ci sò assai cose maravigghiusu chì risultatu in novi stiddi cumpariri, spariscia i vechji è formanu i buchi neru. Unu di i maiò, è misteriosu fenomenu in favore di lu crollu gravitazziunali, chì completes lu prucessu di evoluzioni di stiddi.

evoluzioni alexia - si cancia lu routes cullati da i stelle duranti lu pirìudu di l 'asistenza (milioni o billions di anni). Quandu gocce cunfine universu è gira in Helium, Helium nucleu hè furmata è l ' oggettu u spaziu principia à cambià in la Quercia rosso - tardu-Type de stelle, chì hà un altu ceiling. Pagallu a pisu pò supirava li 70 voti la massa di u sole. supergiants assai forti sò chjamati gicanti putere. In aghjunta à alta splendore, iddi hannu un brevi piriudu di esistenza.

L'essenza di u crollu

Stu finominu hè cunsideratu a èssiri lu puntu di fini di lu prucessu di evoluzioni di stiddi ca pesu hè più cà trè massi sulari (pisu Sun). Stu raportu hè usata in astrunumia è fisica per definisce u pesu di àutri corpi Universe. A lu crollu mangianu in lu casu di quannu li forzi gravitazziunali causari corpi Universe paludosa di grande massa Niccolò assai viloci.

In stiddi pesu di più di trè massi sulari hannu materie abbasta per largu riazzioni asiatica. Quandu u bè finisci, si ferma è a riazzioni thermonuclear, e li stiddi cchiù à esse mechanically stadda. Sta porta a lu fattu ca iddi eranu a mettite supersonic cumincià à Ghjulia versu u centru.

étoiles neutron

Quandu l 'astri sò cumpressi, si porta a prissioni internu. Sè si sviluppa cu basta la forza à firmavanu i muscular gravitazziunali, addiventa un stelle neutron.

Vergogna à corpu luce hà una struttura semplice. Hè cumpostu di una cintrali chì copre a abbaiari, e si in turnu, hè furmatu di lu littroni e atomicu. U so usi hè environ 1 km a nord è hè pocu di sangu, quannu n cunfrontu cu àutri corpi, si trovani in u spaziu.

étoiles Peso neutron hè u pesu Suli. A sfarenza trà elli si trova in lu fattu ca lu raghju di u so picculu - nè di più chè 20 km. Dintra li miroir cu iddi atomicu, furmendu thereby, a materia nucleari. Era prissioni da u so partitu ùn dà una stella neutron à Ghjulia più. Stu tipu stelle carattarizatu da un assai frombu battutu rutaziunali. Ch'elli sò capaci à fà cintunari di e Rivuluzioni € per una seconda. Si principia u prucessu di a nascita di un luminoso, ca si faci duranti lu crollu gravitazziunali d 'una stella.

supernovae

Luminoso hè un cambià Marboré finominu Star di splendore. Next, la stidda principia à pianu è falsi ubligazioni. finisci cusì à l 'urtima tappa di lu crollu gravitazziunali. All nimu accumpagnatu da una grande quantità di energia.

It S'avissi a nutari ca lu populu di a Terra pò vede stu fenominu solu dopu à u fattu. U lume righjunghji u pianeta, dopu fattu un longu pirìudu doppu la iniziu. Era la causa di i prublemi in serenità a natura, di supernovae.

Capelli di stiddi neutron

Dopu à Chjuditura di u cumpressione gravitazziunali, in cui 'na stidda neutron furmatu, a so temperatura hè assai altu (assai supiriuri a temperatura di u Sole). Star rifredda à capelli niutrinu.

Sott'a uni pochi di minuti, a so temperatura hè caduta da 100 times. Over u prossimu centu anni - ancu 10 times. Dopu à Star ceiling decreases u so prucessu capelli hè rallintatu falà accumpagna.

limitu Oppenheimer-Volkoff

On a unu a manu, sta figura mostra u pesu massimu pussibuli di una stella neutron in chì seriu hè cumpinsata a gas neutron. U Populu ùn dà un uccasioni di finiscinu cu l 'aspettu di lu crollu gravitazziunali d' un pirtusu nìuru. U cuntrariu, accussì-chiamatu limitu-Oppenheimer Volkova hè à tempu e so tane neri prus pesu zogliu chi vìnniru furmati duranti lu prucessu di evoluzioni n'oggettu.

Duvuta à un numaru di inaccuracies hè difficiule di definisce u valore esattu di stu paràmetru. Però, si pensa chi si tratta in u catalogu di da a 2.5 à 3 soli. A stu puntu, scinziati diri ca la stidda Acquanera neutron hè u J0348 + 0432. U so pesu hè più chè dui massi sulari. U pesu di i magri pirtusu nìuru hè 5-10 massi sulari. Mienzu dì chì issi dati sò spirimintali e dumandà solu à i stiddi neutron s'arricorda canusciutu e so tane neru, è u distinu a pussibilità di l'esistenza di più massiccia.

stampus neru

Lu pirtusu nìuru - hè unu di u fenomenu, più stunanti chì accade in u spaziu. Hè una regione di u spaziu-tempu in u quali l 'attrazioni gravitazziunali ùn permette tutti li prupitati arrivare fora d' idda. Lassa fari pò micca ancu u corpu, chì pò mossa à u battutu di luce (cumpresi li futòna di luce). Finu a lu 1967, e so tane nera, chjamata "stiddi spavintatu," "collapsar" è "stella sùbitu".

In un pirtusu nìuru hè u cuntrariu. Hè d'chjama un pirtusu biancu. Comu sapemu, da a lu pirtusu nìuru hè impussibile a scappari. Comu di lu biancu, allura si pò micca esse sylvie.

Luntanu da u crollu gravitazziunali, causari la criazzioni di nu pirtusu nìuru pò lu crollu à u centru di l 'âme, o occhiu protogalactic. Ci hè dinù una tiuria chì i buchi neru sò u risultatu di u Big Bang, oltri a nostra pianeta. Scinziati li chjama primariu.

In u nostru aise, ci hè unu pirtusu nìuru, ca, secunnu a mienzu mare, hè furmata da u crollu gravitazziunali di uggetti supermassive. Scentifichi dì chì issi stampus formanu lu gruppu cintrali di galaxies.

Astronomers di i Stati Uniti d'America distinu chi la grannizza di lu granni so tane neru pò esse di gusti underestimated. U so iputesi hè basatu nantu à u fattu chì a lompi a li stiddi di lu battutu cù quali si movi à traversu l 'âme M87 situatu 50 miliuna di anni luci da a nostra pianeta, i media di u pirtusu nìuru à u centru di l' âme M87 deve esse almenu 6,5 miliardi massi sulari. À u mumentu, comu si pensa chì u pesu di u pirtusu nìuru è 3 miliardi massi sulari, chì hè più chè dui volte menu.

Sìntisi di gärbi neru

Hè theorized chì sti suggetti pò appariri comu nu risurtatu di li riazzioni nucliari. Scinziati hannu datu li lu nomu di rigali neri quantistica. U so diamitru minimu di 10 -18 m, e lu pisu più chjuca - 10 -5 a cità

A Large Hadron Collider statu custruitu di la sìntisi di gärbi neri microscopic. Hè statu pensa chì cun ella sarà pussibule micca solu à synthesize lu pirtusu nìuru, ma dinù a simulare u Big Bang, chi avissi a ricreà dinò u prucessu di furmendu una pluralità di uggetti u spaziu, cumpresi pianeta Terra. Perciò, u tentativu falliu, perchè u putere à creà e so tane neri ùn sò micca abbastanza.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.