Furmazzioni, Scienza
Fattori biotisch, classìfica di fattori biotisch
A parolla "biotisch" (da u grecu - biotikos) traducennu a vita. Hè impurtante à u cuncettu di "biotisch". In la forma cchiù ginirali di sta categuria sf in c'è u ghjocu di e cundizioni è cunnessione ambienti chì micca direttamente i funzioni pesciu di organism vivant. U famosu scinziatu Soviet e zoologist VN Beklemishev classatu tutti i fattori ambiente biotisch in quattru gruppi principali:
- fattori temàtiche - quelli assuciati incù cambiamenti in l 'ambienti stessa;
- trophic - quessi i fattori chì chiamau li cunnizzioni di organism manciari;
- fabricheskie - fattori characterizing cumunicazioni fabricheskie in cui unu tipu di organism aduprà un altru tippu organism (o parti di chisti, o prudutti metabolische) cum'è una materia custruzzioni;
- foricheskie - assuciata incù u muvimentu di urganismi di unu tipu di organismu di un altru essenza.
Cerchi, u maiò di i fattori cunzidiratu manifistaru cum'è interazzioni organism in i impresi, è l 'influenza ch'elli esercitani su' iddi. Una impurtante manifestazione di l 'azzioni biotisch hè u modu tutti inseme organism micca l' ambienti. Stu effettu hè più cuncèntranu discrìviri biotisch fattori ambiente.
In u ghjocu di interazzioni organism, saturating ambiente, hè u raportu chì pò esse divisu in direttu e ndirettu. In più, u intraspecific distingueru rilazzioni è interspecific. In u primu casu, avemu guardà u azioni e so cunsequenze à mezu à i membri di una spezia chì sò caratterizata da cumpetizione intraspecific è gruppu effetti è finòmini di massa. Interspecies raporta, cum'è una regula, sò assai diversi è riflette u assai larga gamma di onore. Sti rilazzioni, per via di a so diversità, hè classificatu in sti tipi:
- niutralitati - stu tipu di rilazioni in u quali l 'biotisch definisce una cumplitamenti neutrali (ùn purtà ogni prò, o male) l' azioni trà organism;
- sinoykiya - stu tipu di rapporti, in u quali un riprisentante di unu tipu di organismu usa un altru per der i so casi, senza dannu un male specifichi. Stu tipu hè ancu chjamata kvartirantstvom o cohabiting;
- prova - chistu è spùticu raporta antagonistic chì accade trà organism in un alloghju specifichi è scambia cù unu altru è cù chi 'ambienti. Ci hè una lotta direttu di "un locu sottu à u sole", per manghjà, riparu, è altre risorse;
- mutualism - u tippu di rilazione interspecific in u quali l 'biotisch nascenu solu "cumprinzibbili benefica" co-esistenza di organism;
- protocooperation hè un tipu di rilazioni in cui lu corpu, almenu per qualchi tempu, pò campà senza autra senza troppu assai danni à u so esistenza;
- à Commensalism biotisch dà un tali azioni trà organism in cui unu di li usa un diffirenti comu na casa, senza causannu danni impurtante. Un esempiu pò fà u battìri prisente in grande numari in u antigen stomacu di l'omu;
- amensalizm - tippu rapportu interspecific, carattarizatu da un tali azioni, cù u male causatu da un organismu à un altru, si hè primura;
- una spezia di rilazioni in cui organism vivant à u dannu di àutri urganismi chì sò dannusu pi l 'urtimi, chiamatu parasitism;
- predation.
Comu regula, tutti i tipi di rilazione antagonistic assicurà a preservazione di e pupulazione e razze e rispettu di i so bandi.
Similar articles
Trending Now