News è società, Filusufia
Filosofia di Platonu.
Platoni hè u più anticu filosofu grecu. U so maestru hè Socrati sè stessu. Platuni - u fundatore di l'Accademia di - a scola privata di filosofia. nutà dinù ch'ellu hè u fundatore di u filusufìi cumbattivu.
filosofia di Platoni, macari supra quali ùn si pò parlà, ha fattu un granni cuntribuzione à u sviluppu di sta scienza. St'omu hè micca solu un granni pinzaturi, ma dinù un maestru chi hè capaci à engender in i studienti lu disideriu di la canuscenza. Cuntrariu di u so maestru, lascendu daretu à parechje opere scritti. U più impurtante di elli:
- scusa di Socrati;
- maitre;
- U Statu;
- Gorgia;
- Parmelid;
- Feodon.
Parechje di e so opere eranu scritte in forma di dialughi.
filosofia di Platoni
Facirmenti, ch'ellu hè u fundatore di idialisimu. A so duttrina patriote sò i seguenti idee:
- u mondu ingiru à noi hè sempri cambiendu. Ghjesù ùn esisti micca cum'è una sustanza sfarente;
- pò parlà solu esisti disembodied idee (riti);
- u mondu - hè nunda, ma un riflessu di idee pura;
- idei pura sò custanti, longhi, è veru;
- tutti i cosi ca asistevanu intornu à noi sò una riflessione di l 'idea uriginale - chì hè pura.
Platoni affacciari l 'idea di u duttrina di u magiori. Sicondu a lu basi di tuttu ciò chì esisti hè basatu nantu à trè prudutti: una sola, la menti, 'anima.
Unu in issu casu, hè a basa di tutti i vita, ùn pò esse assuciati incù ogni prughjettu cumunu. In essenza, u filosofia di Platoni, dice chì hè sola hè u fundamentu di tutti idei pura. Unu hè nunda.
Da la menti di una sola fattu. Ch'ellu ùn hè solu siparatu da u cumunu, ma hè u so cuntrariu. Hè calcosa di l 'essenza di tutti i cosi, a generalisation di tutte e vivant.
L 'anima, in stu casu, ùn hè un bè tilatica, in rapportu cuncetta comu lu "unu - nudda", oltri ca comu "la menti - Live". si attacca dinù propriu tutti li cosi e fenomenu, in u nostru mondu. L'anima hè in lu mondu, è u individuu. Si pò dinù chì e cose. L'arma di li cosi e 'omi vivant - hè un pezzu di l'anima munnu. Iddi sò immurtale, è i morti di tirrenu - hè ghjustu una scusa per u adoption of a new attesa. Cambiendu u job fisicu hè dicisa da a li usanzi di u Cosmos.
filosofia di Platoni spissu tocca tiurìa dâ canuscenza - chì hè, epistimuluggìa. Platoni sustìnniru ca idei pura deve esse u sughjettu di a cunniscenza di i raghjoni chì u mondu matiriali hè nunda, ma un riflessu di elli.
filosofia di Platoni hè assai spissu tocca i prublemi di u statu. It S'avissi a nutari chi dumanni listessu lu so re, mancu toccu. Sicondu a Platoni, ci sò sette tippi di statu:
- munarchìa. Hè basata nantu à a putenza équitable calchissia unu;
- tirannia. U listessu cum'è u munarchia, ma cun auturità inghjusti;
- l 'aristucrazzìa. Hè assuciata incù un beddu lu duminiu d 'un gruppu di ghjente;
- oligarchy. Induve putere appartene à u gruppu di genti chi guvernerà mughjà;
- a demucrazia. Quì, u putere appartene à a maggiuranza, chì hè a regula di ghjustizia;
- timocracy. règula trattamentu di la maggiuranza.
A filosofia di Platoni, danu un pocu di a struttura pianu di u statu. In issu statu, tutte e persone sò spartuti in trè grossi categorie: travagliadori, Lumières, è guirreri. Ognunu deve fà una certa manera. In cunsidirari stu scopu, Platoni spissu quistioni circa la prupitati privata.
Platoni e Aristòtili
A filosofia di Platoni e Aristòtili hannu assai in cumunu. Stu hè micca stupente, dipoi u sicondu hè un maestru prima. Aristòtili criticatu Platoni di i so idei pura, perchè aghju pensatu chì u mondu hè sempri cambiendu - guardà pussibili solu nantu à a basa di cambiamenti sò esaminatu attornu. Sicondu a Aristòtili, ci sò solu certi cosi specifichi è individuale, è idei pura hè primurosu impussibile, è senza logica.
Similar articles
Trending Now