News è societàFilusufia

Filosofia Roman: history, u cuntinutu è a scola di basi

filosofia rumana hè caratterizata da eclecticism, comu lu restu di stu periodu. Sta cultura statu furmatu in u cunflittu cù i civiltà greca è in u listessu tempu si 'ntisi un' unità cu lu. filosofia Roman ùn hè micca assai ntirissatu a la manera comu la natura - hà ghjiratu s'arricorda di a vita, e sapianu cuntrarietà è periculu, oltri ca comu quantu à mischjà riliggiuni, la fìsica, la lòggica e ètica.

A duttrina di i virtù

Unu di i rapprisintanti cchiù mpurtanti di tutta la scola stoiciana hè Seneca. Iddu era un maestru di Nero - famosu di i so tinti riputazioni mpiraturi rumanu. filosofia di Seneca hè discrittu in tali travagghi comu "Lettari à Lucilla," "Dumande di a natura". Ma Roman stuicisimu diffirisci da mete classicu Grecu. So, filosofu è Chrysippus pinsau filosofia insoru scheletru è anima - fisica. Etica, si crideva a so allungamentu. Seneca u stoiciana hè novu. Anima è la menti di ogni virtù chiamatu ètica. Iè, è si stava, secondu a so principii. Per ciò chì ùn hà appruvazioni di ripressione di u so addevu contru à i Cristiani è l 'uppusizzioni, lu Mpiraturi urdinatu Seneca pè tumbà sè stessu, chì era cun dignità è fattu.

Scuola di Megliu è modération

Stuicisimu la filusufìa di la Grecia antica e Roma cci parìa assai custruttivamenti è sviluppà sta zona finu à la fini di antica. Un altru Pitàgura bè cunnisciutu-di sta scola hè Epictetus - u prima filosofu di lu munnu anticu, ca era un schiavu da a nascita. Si lasciò una chi u so 'punti. Epictetus cunzidiratu chjama propiu purtati da u stessu populu, cum'è ognunu altru, chì ùn hè disponibile in filosofia greca. Per ellu stuicisimu apparsu lunae, science, chì permette di tene calmu, micca à circà piacè è ùn avè paura di a morte. Ghjesù li disse chì ùn deve esse assai a Bramati, è ciò chì hè digià ci. Allora tù ùn sarà livari a la vita. Sò Palestrina filusòficu Epictetus chiamatu apatia, la scenza di muriri. Stu chjamò i pòpuli Logos (à Diu). Megliu à u distinu hè una manifestazione di i libertà spirituali sommu. Epictetus hè un discèpulu di lu mpiraturi Mark Avrely.

skeptics

Stòrici chi studià u sviluppu di lu pinzeru umanu, sicondu à una sola enti com'è fenominu comu la filusufìa antica. Grecia antica è Roma era listessu per ognunu altre nantu un numaru di li cuncetti. Hè tipica di piriudu antichità tardu. Per esempiu, u grecu e rumanu pinsò ch'ella sapia un tali finòminu comu lu scetticismu. Sta parti si trova sempre durante a calata di i grandi bronzu. A filosofia Roman so Messina era Enesidem da Cnossu (eleva Pyrrhon) Agrippa Sekst Empirik. All d 'iddi era listessu per ognunu altre cusì ch'elli cuntrari ogni tipu di rurmìa. So francese slogan principali sustinutu u vulè chì tutti i disciplini cuntrariu autra e dicisti 'iddi, ma tutti lu scetticismu è à u listessu tempu piglia in quistione.

"On a Natura di Cose"

Epicureanism hè un altru la scola populari di Roma antica. Stu filosofia vinni canusciutu suprattuttu grazie à Titus Lucreziu Kara, chi biviant in un tempu abbastanza citadine. Iddu fu lu pobbe Epicurus, è in u puema "On a Natura di Cose" in versu expounded u so sistemu filusòficu. Prima di tuttu, si spiega a duttrina di l'atomi. Iddi sò spugliata di ogni pruprità, ma i valdi di creà una qualità di e cose. U numaru di atomi in natura, hè sempre u listessu. À ringrazià à elli, ci hè una trasfurmazioni di a materia. nunda vene da nunda. Mondi sò parechje, si truvà e mori, secondu a lege di nicissità naturale, è l 'atomi sò eterna. L'universu hè infinita, tempu hè ci solu in la prupitati e prucessi, piuttostu cà nantu à u so propriu.

Epicureanism

Lucreziu hè unu di i migliori pensatori è pueti di Roma antica. A so filosofia ivucatu tramindui stima e rancuri à mezu à i so cuntimpuranei. Si arricchisci affruntata cu àutri lochi, in particulare u skeptics. Lucreziu pinsatu chì si cridiani nunda scienza inglese defunct, perchè spicificatu noi fussi sempri pinsendu chì ogni ghjornu un novu albori. Intantu, sapemu chì stu hè unu è lu stissu di luce. Lucreziu macari criticatu 'idea solidi di u Transmigration di persone. Ghjesù li disse chì, perchè stu individuale hà sempri mori, chi diffirenza induve u so spiritu t'avissi. Sia a materia è psiculoghjche in omu hè natu, Cresce vechji è mori. Lucreziu e pinsau circa l 'urìggini di a civilisazione. Iddu scrissi chi genti prima campava in un statu di rabbia, finu à avemu amparatu u focu. A sucetà hè u risultatu di un pattu trà ghjenti. Lucreziu annunziatu un tipu di Atheism Epicurean è à u listessu tempu anu criticatu a mintìrisi Roman com'è troppu perversa.

ritorica

U riprisentante spertu di u eclecticism di Roma antica, u filosofia di u quali hè u sughjettu di stu articulu, hè Cicironi. A basa di tutti i parsi cridutu u ritorica. Stu puliticanti è pruvò à raghjugna a brama Roman di virtù e arti greca à philosophise. Era Ciciaronu chì criatu lu tèrmini "gumanitas" chì noi avà aduprà cumunimenti in discursi pulitichi è publichi. In lu campu di scienza chì ponu esse chjamati un Omu Univirsali Pitàgura. As di murali e ètica, in issu spaziu, cridete chì ogni disciplina hè una manera virtù. Pirciò, ogni persona struitu duvia cunnosce ogni via di a cunniscenza, è à piglià li. È tutte e speci di ncontru bassu supirari cu la forza di vuluntà.

lingua filusòficu-riliggiusa

Duranti stu pirìudu si cuntinuava a evoluèghjani è i filosofia tradiziunali anticu. Ancient Rome hè bè chì cunniscia i insignamenti di Platoni è u so pùblicu. In particulare a stu tempu era italiana filusòficu e riliggiusa qartiè, uniri la Lingua e la Girmania Est. U principale Affare fece da issi insignamenti - è u prezzu cuntrastu di spiritu è a materia.

Unu di l 'destinazioni più pupulare era neopifagoreystvo. Hè perciò numinau l 'idea di un Diu, è di u mondu hè piena di cuntradizioni. Lu Neu-pitagorichi cridutu à a magia di numari. figura assai bè cunnisciutu-di a scola hè Apollonio di Tyana, chì babbiàvanu Apuleiu in u so "cantu". Tra l 'intellettuali Roman duminatu u duttrina di Philo of Alexandria, chì fù circannu pi culligari ghjudaisimu cun Platonism. Cridete chì l'Eternu hà creatu Logos, chi creatu u mondu. No Frans smaraviglianu vota chiamatu Philo "ziu di lu cristianesimu."

U multilinguismo Tube

lingua Basic di Ancient Rome prividia la filusufìa e Neu-Platonism. Pensatori di stu muvimentu creatu a duttrina di u friscalette, sistemu di intermediaries - emanations - trà Diu è di u mondu. U più famosu foru l 'Neoplatonists ammonium Saccas, Plotinus, Iamblichus, Proclus. Iddi professed polytheism. In termini filusòficu Neoplatonists investigated u prucedimentu di a criazioni di un valurisazione di u ritornu nova è eterna. Ci hà cridutu à Diu di a causa, principiu, muschi e so mutivazione di tutti li cosi. Criaturi pours fora in u mondu, perchè l 'omu in un tipu di furia ponu cullà à ellu. Hè un statu si chjama estasi. Close à Iamblichus era abbirsari èranu eterna Neoplatonists - Gnostics. Ci hà cridutu chì u male hè un principiu indipendente, è tutte e emanations sò u numeru di u fattu chì a creazione hà iniziatu contr'à a vulintà di Diu.

A filosofia di Roma antica statu discrittu discrittu sopra. Avemu vede chì l'idea di stu periodu statu assai nfruinzatu di lu so re. Era l 'filòsufi naturali Grecu, Stoics, Platonists, pitagorichi. Di sicuru, i Rumani, in qualcosa cambiatu o sviluppatu u sensu di idee prima. Ma hè u so popularization hè infine benefica à l 'antica, filusufìa cum'è un inseme. Dopu à tuttu, hè per via di u filosofu rumanu l 'Europa medievali fù cunfidenza cu li greci e accuminciò a studiari i più.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.