News è società, Filusufia
Filusufìa di Kant
Immanuel Kant hè u fundatore di idialisimu classica tedesco. Stu filosofia hè un prufissuri a l 'Università di Konigsberg.
filosofia Kant pò esse divisu in duie stonde:
- piriudu subcritical;
- periodu criticu.
Duranti lu pirìudu pri-critica di filosofia di Kant hè stata diretta à i prublemi di a natura è di scienza. Duranti lu critica Kant si messe à studià u prublemu di la menti, miccanismi cumpurtamentu, miccanismi di aiani dighjà, i so limiti. Dinù, ch'ellu era ntirissatu a quistione di a logica, mitaètica, filosofia suciale.
A filosofia critica di Kant piriudu assuciata incù trè grande opere. Hè l ' "canadese critique di la ragghiuni Pure", "canadese critique di la ragghiuni pratica" è "canadese critique di Üniversäle".
Facirmenti, in lu piriudu subcritical Kant hè interessatu à i prublemi di a natura, di scienza. Impurtante à ellu, è sò esse prublemi. In fatti, tutti i novità di Kant hè ch'ellu era u primu à guvernà cù tutti sti capatoghji incù enfasi nant'à u sviluppu di u prublema.
filosofia di Kant hè tinutu di lu tempu cuegghiè rivuluziunariu. Disse chì u mondu di u nostru universu, evidenti da un tempurale nuvola prima, chì era piuttostu di particeddi etudiée. Scrissi chì a natura hà u so storia in tempu, è chi hà un principiu e na fini. Cù tutti di sta natura hè sempri evolving è cambià. Si cancia tuttu a vita è, dunque, l'omu ellu stessu. L 'omu nant'à a sponda - hè un risurtatu naturali di evoluzioni.
filosofia di Kant hà una grande ideoluggìi chi di u tempu, issu hè dunau a lu fattu ca si dici umanu chì li liggi miccanicu hannu a so causa ràdica è ùn ncurpurata a la storia. Hè dinù tene à mente quì chì i causa a ràdica ci hà cridutu à Diu.
cuntimpuranei di Kant cridutu a intrata di significatu equivalenti à apertura, chi a unu tempu ùn Eclipse.
Kant filosofia periodu criticu hè direttamente ligata à i prublemi di a cunniscenza.
In l ' "canadese critique di la ragghiuni Pure", u filosofu addifenni l' idea di agnosticism - prova chì a realità hè impussibile à sapè. Si mette avanti l 'idea chì u mondu ùn pò esse cunnisciutu in lu primu locu, micca perchè hè sempri cambiendu, è ghjè perchè la menti umana hè debuli è simpricimenti nun è capaci. capacità Prague di la menti umana hè debuli. assuring filosofia trascinnenti di Kant chi vai fora di u so circulu, la menti umana hè subitu oppostu cun tanti upposti. Tali cuntraddizzioni Kant hannu quattru. Chjamò i so antinomy. I primi antinomy hè direttamente ligata à u spaziu limitata, u sicondu hè chjamata sèmplice è cumplessu, u terzu - a libertà è causalitati, u quartu - l 'esistenza di Diu.
Raghjoni permette à noi di pruvà una volta à tempu oppostu-sentimentalizing. Per stu mutivu, a riflissioni, è hè à una liti. Kant sustìnniru ca l 'esistenza di Antimoniu rinforza u inevitevuli di u cugnitiva capacità di a parsona.
In issu travagliu Kant classifies cunniscenza stessa cum'è un risultatu di ricci ogni attività cugnitiva, oltri Care i cuncetti chi chiamau la canuscenza. Iddi sunnu:
- cunniscenza plafond;
- cunniscenza priuri:
- "Que in elli."
In u primu casu stamu parrannu di l 'acquisizzioni di a cunniscenza, in a seconda - nant'à l' uriginale. "A cosa a stessa" - hè unu di i cuncetti chjave in tutta a filosofia di Kant. Hè capitu chì u criticu intimu chì pò mai capì la menti di l'omu.
N particulari incù hè la filusufìa murali di Kant. U filosofu dumandatu i seguenti quistioni:
- ciò chì deve esse u veru murali;
- Chì saria un cumpurtamentu umanu murali.
Dopu à analysing, si face u seguenti cuegghiè:
- nettu murali - cuscenza virtuous publicu, chì hè chì cunniscia da u individuu comu na pruprietà sfarente;
- murali pura è a vita vera sò in cunflittu custanti;
- murali ùn dipennunu casi foras.
Similar articles
Trending Now