News and Society, Cultura
Libri da a pelle umana: funzioni, miti è fatti interessanti
In ogni momentu a ghjente hà attivamente usatu a pelle di l'animali per fà e tocca è parechji elementi di casa. I linguisti anche crede chì a stessa parola "skin" originaru urariu com'è una "capra". Dopu tuttu, a pelle di questu animali hè stata eccezziunale per vende, è in e mani di un artighjanu qualificatu, diventate in calzarii eleganti o un mantellu. Dopu un pocu tempu, sta parola cuminciò à significà a pelle di tutti l'èvuli viventi, cumpresu l'omu. Paghjura piacè a sapi chì parechji centu anni, a pelle humana hè cunsiderata cum'è materiale excellentu, cum'è per esempiu, porcu o viteddu. Hà surprisingly, parechji articuli diffirenti sò stati fatti da ellu, chì eranu simplicemente demandati da l'aristucratici è a burguesia benestante. A demucratia incredibile in Francia, chì introduciu a moda per i prudutti simili, era nantu à i libri in e cose di a pelle umana. Hè cusì fantasticu è fantastichi per i ghjente muderni chì decisu di parlà in più di dettu riguardente i teste è i travaglii chì eranu immortalizati nantu à a pilata umana benitrata.
Storia di i prudutti di u pelle di i persone mortu
Pare cun noi un salvaje assoluta per fà i libri da a pelle umana o di qualsiasi altre pruduttu simili, ma i nostri babbi ci cunzidìanu abbastanza normale. Hè difficiuli di dì chì questu material inusual hè stata utilizata pè a prima volta, ma i stòrici cunnuscenu di parechji casi d'utilizà l'ossi umani da e tribù di u Sudamerica, l'Australia è l'Amazonia.
U fattu hè chì sti paisi cunzidiravanu morti un tipu di transizione à un altru mondu, è a megli manera d'onurà a memoria di u mortu era di fà da i so ossa è di a pelle di diversi objetu rituali. A maiò spessu si caminavanu à tamburini, cunchi è di spazzulate. Cusì, a persona fallecida cuntinuau di esse parti di a tribù è hà diventatu una guida à u mondu spiritu.
À u tempu, l'umanità hà sviluppatu è si alluntananu di e tradizioni bàrbaru antica. In Europa, u paganimu fu rimpiazzatu da u Cristianesimu, chì prumovanu una attitudine tutte diversa à u pattu di u mortu è i so restani. Parirati chì ùn avissi mai avutu fattu nuddu à utilizà a tappa di u corpu di una persona cum'è materiale normale per fà, per esempiu, i scarpi. Però, a rialità finiva hè stata moltu chocante, postu chì in i seculu XVIII e seculu XIX, articuli fatti di a pelle di i morti intrinu in moda. Hè difficiule di comprende u fattu chì unu di l'ultimi libri ligati da a pelle umana hè stata creata in l'anni settanta di u seculu passatu. Pensate à quessa - più di quaranta anni fà u velu di qualche persone mortu per fà un libru! Ma ùn pensate micca chì in u nostru munnu mudernu ùn truvate micca cusì cosa. Ricertamenti, a prutetta sparghje evidenza chì in Europa, ci hè ancu una pianta suttana chì produce calzature, cintura, purse è libri da a pelle. E sti prudutti, esse aghjustati à l'urganisazione di fabricazione, settleghjanu in i collezzione di milionari è bilionarii. Ch'ella sia cusì - nessunu ùn sapemu, ma i psiculologi interessanti sò già avè principiatu à studià stu fenominu, facennu scupruzzi.
Attalia Letale
A psicoluggìa muderna hè capacitu per fighjemu in u subconsciousu di una persona, induve tutti i so pinsamenti è i sughjetti sigre sò oculati. È in interesse, per esempiu, per i libri, entrecruzati in a pelle umana, vedanu una tendenza apennante di cambià a cuscenza soziale.
Siculogani dicenu chì in ogni momentu, l'interessu à a morte era accumpagnatu da l'umanità. Ma in ogni cultura un certu tabù era creatu, chì era di distinguish claramente u mondu di i viventi di u mondu di i morti. In ogni casu, ci sò sempre una persone chì anu un disegnu specialu per i morti - i necrofili. Stu fenominu si chjamava prima di u XVII seculu è in u mumentu hè ben studiatu. A scienza pruvò chì l'opinioni pùbblica è i tradizzionele culturale creanu una speranza imprudente bughjone forte chì impedisce a maiò attrazione per u populu.
Ma l'interessu aumentatu in i prudutti di a pelle umana pò esse solu evidenza di una cosa: una sucità muderna hà livatu casi tutte e pruibbi internu, allughjendu i più sicretti deserti. Dopu tuttu, u piacè di pruprietà un libru in a tappa di a pelle umana hè assicurata à un craving necrofilo per un corpu mortu.
Parechji prupiette argenu chì sta tendenza si sviluppa solu quandu l'estructura di a società hè distrutta. Per esempiu, durante a Rivuluzione francese in u paese hà travagliati travagliadori chì prudenze assai prudutti da a pelle di e persone eseguitu. Sti oggetti urugginariate l'uni à l'altri, perchè spessu si abbandunonu infurmazioni nantu à a persone chì hà avutu utilizzatu.
Forsi queste sempre pensate chì tuttu ciò chì avemu dicisu hè un escefranchise per i zitelli inventatu da ghjurnalisti impressionanti o scrittori. Sì dite à casu chì quì ci sò libri da a pelle, in fatti, dopu à lettura e seguenti traversi di l'articulu vede claramente a rialtà di questi ogetti.
U libru più anticu in u materiale antropodèrmicu
Pensendu di i libri da a pelle, sò normalment in rapprisentanu qualcosa, ma micca a Bibbia. Agree, hè difficiule di crede chì qualchissia puderia scrive un testu sacru per tutti i cristiani nantu à un materiale chì ghjera una parte di una persona. Inoltre, un tali libru esistiu ancora, è micca solu a so vinculazione hè fatta di a pelle, ma ancu tutti e pagine.
Questa Bibbia hè cunsiderata unu di i più antichi, dopu una analisi curia, i scientifichi anu stabilitu una data approssimativa di a so creazione - u terzu seculu di a nostra era. Sfortunatamente, a storia ùn mancava nisuna infurmazione nantu à l'autore di sta pubblicazione è a persona chì hà a so pelle servita cum'è materiale per u libru.
Curiosamente, a data apprussimata ancu cuntene a lettera d'indigene africani è australiani attruvati da archeologi. Anu stampatu ancu nantu à u materiale antropogeno è, in unica cù a Bibbia, guidà a nostra lista di libri da a pelle.
U seculu XVII: u sviluppu di a medicina
Perchè oghje, i libri nantu à a pelle humana fatta in u XVII seculu sò ben cunnisciutu da i scientisti. Questi specimensi raramenti sò annunhemente ghjunghje in l'expositioni di museu o in cullezzione privati. Curiosamente, a fascinazione cù tali libri hè direttamente diretta à u sviluppu di a medicina.
À u seculu XVII, sta scenza ci hà fattu un avanzu dopu à l'altru, è trà e persone di u populu, u numaru di i persone chì volontàvanu legatu à u so corpu dopu à a morte per i sperimenti scentifichi aumentavanu. Sti cuerchi anu stati usati per un studiu più detallatu di l'anatomie umana, ma a pelle, inùtuli per i medichi, di colpu, si metti à aduprà per esse utilizatu cum'è queste o ligami per trattatti medichi.
In u iniziu, solu i libri nantu à temi medichi fôru pubblicati in questa forma, ma dopu, parechje cullizzioni leggiani è ancu a lege di a Cattolica.
Libru di a pelle di u Investigatore
No tantu tempu un sciccionu assai interessanti è insoliticu di un libru di a pelle umana hè scupertu. Cù crescente hè una cullizzioni spettaculante d'articuli nantu à a legiżlazione spagnola, ma i biblioteche pussedianu un corcu pocu pocu cumuni di u ligame è una inscription à a porta, chì sustiniendu chì sta edizione hè fatta di materiale antropodèrmicu. Dopu parechje analisi, sta virsioni fu cunfirmata, e circustanzi spiciali chì guidanu à l'apparenza di stu libru anu chjamatu ancu.
U fattu hè chì in i trent'anni di u XVII seculu un certu Jonas Wright hà fattu un periculusu strada per l'Africa. Hà pianificatu di studià diversi tribù lucali, ma era arristatu di cannibali è manghjatu. Dopu qualchì tempu u capu di a tribù decidiu di vultà à l'amicu di l'investigatore i so bè ghjorni persunali, è a pelle era appiccicata per elli, chì per qualchì propiu l'abitudini rifieghjenu micca di fà per l'alimentariu. Frà l'articuli hè un libru anticu è purtatu nantu à a lege spagnola, chì un amicu di Jonas Wright hà decisu di torce u restore da a peddi di l'investigatore.
A Rivoluzione francese: l'intruduzioni di i prudutti di moda da a pelle
U seculu XVIII hè marcatu da una seria di manifestazioni sanguinsi in Europa. Tutti i ghjorni di Parigi, parechji cintunarii ci sò eserciti, chì i so corpi ùn ponu micca sipoltu. Stu fattu hà purtatu à u scupertu in l'anni novu di u XVIII seculu in a capitale francese di una piccula fabbrica per a fabricazione di a pelle umana. Da ellu, parechji prudutti sò prudutti, chì aristucratici hà acquistatu in nisun tempu. Era cunzidiratu assai prestige è di moda per si ghjigavanu trà l'amici, cosa rara è carissima.
Questu monteru, da i normi di l'omu mudernu, a tendenza era conservata in u XIX sèculu. Avà solu i donaturi di a pelle eranu assassini, esecutatu per numerosi crimini, è quelli chì anu decide à dà un pezzu di elli dopu a morte à certe persone. A storia di un giovane da Russia, chì era amputate dopu una preghjudiziu, hè longu. Hà dumandatu à i medichi a rinunzià a pelle da i so membri, è dopu avè fattu, hè diventatu u materiale per l'abbagliu è a tappa di a cullizzioni di poema di a so cumpusizioni. Stu libru inusualu, hà datu una picciotta chì ùn era senza l'amore per quattru anni.
Libro di Pied Piper
In i trent'anni di u XIXu seculu, u Pied Piper da l'Inghilterra nomatu George Cudmore fù esecutatu per l'assassiniu di a so moglia. Poviru aviu avvilinatu cù arsenicu è dugnu in u giardinu. A pelle di Kadmore fù acquistatu da unu di i cuncreti di u libru di ricchie è facia d'una unione per una cullizzioni poetica.
Hè interessante chì in u stessu libru hè indicatu chì hè statu u donu di u materiale antropodèrmicu, è ancu chì i crimi facianu à morte in un ziurgu di a prisenza.
Rialtu à l'astronomu
Ntô XIX sèculu, l'astrònomu più notu è di u so tempu hà travagliatu in Francia. Camille Flammarion - cusì u so nomu - pubblicò parechji di i so opri scientifica, chì fùssenu leghje micca solu per l'omi, ma ancu da e donne illustrati.
I so libri sò diventati un cunsulazione per a condesa di morte di a tuberculosis. Hè spessu distracted da a so malatia, lighjendu i travagli di Flammarion, cusì hà legatu l'autoru a so pelle dopu a morte.
Hè interessante chì l'astrònomu ùn hà mai cunnisciutu à una ragazza, ma cun gratitenza accetta u so regnu. U so libru in avanti hè stata fatta à a tappa di cocia di a cuntessa francese. In reverse era una inscription chì dicia chì questa specimen era fattu di a pelle di donna.
Memoirs di un Ladri
Appressu à a fine di u XIX seculu, hè stata una stata prusma strana, per questu quì pareva un altru libru di a pelle. U banditista americanu Ghjacumu Allen hà vivi à a perita di i persone chì fùbbenu robbbati. Ma un ghjornu, a vittima prublema hà sappiutu a dari una seriu riggiuna è, anche a ferita di u pistola, guidò u robberu à a stazione di polizia.
Una prisintata in prigiò, Ghjàcumu accuminciò a scriviri scrittori è trasmissu davanti a morte per utilizà a so pelle per allughjassi. Ancu più imprevisu per tuttu hè u fattu chì stu specie insoliticu, secondu u testamentu di u criminali, era per arrivà à l'omu chì arrestò Allen.
Eroticu di poesia
Una di e copii più famosi di i libri da a pelle era scritta in l'anni settanta di u seculu passatu. Hè dedicatu à a poesia erotica spagnola è hè guardata in a biblioteca di Bailey.
In u libru stessu hè indicatu chì a pelle per a tappa hè a pelle di un rappresentativu di una di e tribù indigene, chì u solitore dopu a morte di i so parenti. Comu u risultatu, ogni famiglia accumule una quantità di peddi sanu, perpende perdurà in i mercati neri. E da quì si va à i diversi travagliu spuntate in tutta a pianeta.
Quandu i libri da a peddi umana sò stati guariti
Hà sorinenti, esisti di esemplari si trovani in parechje librerie più grande di u mondu. Imagine chì un tali libru pò esse prufittu di ogni studiente o specialista in un o un altru campu chì vole à migliurà i so qualificazioni.
Per esempiu, in Harvard, sò trè tali libri. In ogni casu, u persunale di a bibliuteca di l'università ùn ùn scrive micca chì ci sò più più di elli. Di sicuru, hè quasi impussibile di truvà senza esse analisi speciale, chì sò micca realistichi cù e quatamu mila libbra in Harvard. Hè interessante chì l'impiegati di a bibliuteca ùn anu micca esse coperde l'esemplari da a robba umana da i so fondi. Sò continuanu esse emessu à i studienti.
Hè cunnisciutu ancu chì i libri sò manteni in l'Osservatorju in Juvisia, a biblioteca di Exeter è in a Fundazione Literaria Boston. Pensemu chì questu ùn hè micca una lista cumplicata di i posti chì si ponu truvà specimensi rari da u materiale antropo-dermal. Parechji cullettori privati ùn spàrghjenu i so tesoru, perchè sò oculeti da u mondu.
Da u nostru articulu, ogni persona diventa chì i libri da a pelle umana sò una realità, nò una fiction o un mitu. Ùn importa micca quantu espargemu à stu fenominu, era prisente in a vita di i nostri antenati per seculi è cuntinueghja esistitu finu à quì. Invece chì a maiò parte di a persone crede chì questi stati sò u locu in musei, è micca in i libretti di biblioteca è in i secreteri di milionarii.
Similar articles
Trending Now