Arte e spettacoli, Littiratura
Libru di Stalin "arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica"
"Arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica" - un libru chì iscì, in lu 1952. L'autore palesa a so parè nantu à u prughjettu di u sviluppu di a pruduzzione in l 'Unioni Suviètica, e la rivisioni di certi viveri di filusufìa pulìtica Marxista cun riguardu à a griglia di e discrizzione di a situazioni attuali. Stu travagliu hè u risultatu di a discussione, chì fù lanciata un annu fà à l 'azzione di u partitu. In più, hè statu capitu chì si saria una guida di la divisa di un'opera nant'à ecònumia pulìtica.
prerequisites
U libru "arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica" apparsu micca solu per via di a discussione è a preparazione di un novu un'opera. U fattu ca la diriggenza suvietica, è Stalin pirsuna supra li spaddi era un gran sperienza à indià riformi ecunomica. Seus chistionendi principalmente circa industrializazione è collectivization, micca à scurdà si la recette post-a guerra di l 'econumìa inniana naziunale. Planning and management pulitica, dicintralizzazzioni di pruduzzioni è di cuntrollu quaterni di u partitu di più di u scambiu è a cunsumazione di bisognu di spiegazione scientifica è veru. In più, ci hè statu un bisognu di revise certa viveri di u duttrina marxista, un numeru di manghjà chì ùn conform a rialità suvièticu. Hè sta sfida è si metti l autore di "arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica".
About filusufìa pulìtica Marxista
U libru hè custituita di na vintina di-cincu capituli. In u libru, Stalin si un 'idea chì ùn pò esse unconditionally applicata à u vechju m di cuncetti muderni è prupone à rimpiazzà u termine quandu addiscriviennu l' econumìa inniana naziunale in u paese. Per esempiu, si ricumanda l 'abbulizzioni di tali definizione, comu prodottu nicissariu è accumulated, working time, u travagliu. L'autore crede ste parolle abbuccari è Ntonzi iddu pinzava ca lu bisognu pi guariri di elli.
in u cummerciu
In u libru "arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica" Stalin, puru siddu si ammissu a pussibilità di l'esistenza di rilazzioni Indian-soldi, però, ca prisintaru l' idea di u bisognu di i so elimination prugressiva è naturale. In u quartu capitulu, si dice chì ci vole à lampà la distinzioni trà cità è paese, mentale è lu travagghiu fìsicu. L'autore hè cunvinciu ca lu sistema di li sucialisti hà digià preparatu a terra, per una impurtante cambià com'è in lu paese. A sparizioni di stu fattu, in u so parè, chi significa la scumparsa cumpleta di lu capitalismu è forma di sfruttamentu. Però, si ricunnisciute chi qualchi diffarenzi trà sti categorie ancora arrestanu, ma serà chì: per esempiu, in l 'industria è agricultura hà da esse trattatu solu nantu à i cundizioni di rise, un difettu maiò serà micca squassata in lu casu di lu travagghiu mentale è fisica in lu termini culturale è tecnicu.
U mercatu
In a so opara "arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica" Stalin Mascagni l' idea di lu crollu mercatu glubale doppu la guerra. Stu prucessu, si spiega, chi lu sviluppatu paesi capitalisti hà fiascatu à prupostu dimucrazia di u campu Suviètica di la genti hè veramenti cuuperazione benefica è aiutu, mentri lu campu sucialisti iddu stissu, senza u so sustegnu, hà raghjuntu un altu liveddu di a produzzione cusì, tantu chì prestu avia da vene à passà un tempu, quannu vi ùn anu bisognu di ogni materia signìfica, ogni servizii straniera, ma, nantu à u cuntrariu, si voli guariri di prodottu soprappiù. In sta situazione, Stalin accusatu u sistema capitalista, chì hè stessa creatu un mercatu tempu in un sforzu a luvàri la pusizioni di cuncurrenti. Iddi ingarà u autore contrasted u cuuperazione cumprinzibbili benefica di i stati sucialista, ca nzemi arrinisciutu a nesciri fora di l'crisa.
On verra
Unu di i più impurtanti hè l 'òpira di "arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l' Unioni Suvietica" di Stalin. U libru spechja u so punti micca solu nantu à u fattu internu di l 'Unioni Suviètica, ma dinù nantu à a situazioni internaziunali. Scritta in u sestu capitulu cuntrulleghja u situazioni post-a guerra in Europa è di u mondu, è vene à u cunchiusioni chì l 'esercitu trà i paesi Western hè assai nfunnu è più cumplessa cà chì frà i capitalisti è campi di li sucialisti. Sicondu à ellu, issu hè per via di u fattu chì i puteri European ùn pò ccchiù longa a supranenza economicu di i Stati Uniti d'America è u Pianu Marshall, chì, à a fine, porta à una prufonda crisa trà elli. Trà issi stati, Stalin attribuita à l 'Inghilterra, Francia e Girmania, mentri mustrannu a lu fattu ca la Prima Guerra Munniali micca messe frà sucialdimucrazzìa: è lu capitalismu (puru siddu lu ricunnisciute diffirenzi abissu trà i dui diversi sistemi ideali), veni à dì, tra u raprisintanti di u campu capitalisti.
About lu muvimentu di a pace
In a so opara "arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica", l' auturi di vista susteni ca la inevitability di una nova guerra, e tinia un 'idea generale di a nicissità di u muvimentu di a pace. L'Unioni Suviètica, fù cunsideratu u so rolu dicisivu in stu prucessu. À u listessu tempu, Stalin iddu pinzava ca sta 'attività suciale hè differente da chì osservatu à l' anni prima di la guerra, quandu u novu guvernu hè tribulatu di l 'a guerra contru à u guvernu. Ma un novu muvimentu per a pace, a secunnu di l 'auturi, ci era solu una misura pruvisoriu, una fiuritura di l' inizziu di difesa.
About travaglià
"Arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica", un libru, una breve cuntenutu di u quali hè u sughjettu di stu review, stenni un numeru di custioni circa la pusizioni di lu prulitariatu in i paesi capitalisti. Stalin dice chì ghjè impussibule à ghjudicà u cuntrollu di i travagliadori in i paesi europea uccidintali, oltri a li Stati Uniti d'America solu nantu à u liveddu di rèdditu di a pupulazioni attiva. Iddu hà cridutu chì statistiche deve piglià in contu tutti chiddi ca nun u travagliu, è a so pusizioni hè piuttostu unenviable. Per quessa, u autore cuntinueghja, ùn ci ponu piglià cuegghiè nti nu circa l 'altu livellu di sustegnu materiale di i classi di travagghiatura in i paesi capitalisti.
Act u sviluppu
Book Stalin l' "arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica" dà upinione l'autore di l' ordini di lu capitalismu è suciali. Si susteni ca nun si pò parrari di ciò chì definisce u valore di i particularità di u mercatu European Western. Sicondu à ellu, a ghjustizia è mette in l 'èbbica d' econumìa Indian, quandu ci era lu capitalismu. Iddu rietta dinù l 'vista di parechji studii, dicendu chì u critère principale in issu casu, avissi a èssiri un'indicazione di u costu mediu.
u travagliu di Stalin "arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica" sviluppa lu' idea chì duvia esse cunsideratu lu valuri massimu, è dunque i autore poi la liggi dû capitalismu comu segue: hè u disideriu di la pupulazzioni di lu sfruttamentu, militarization di l 'econumìa inniana à maximize prufitti.
A puntu di vista, quandu si sviluppò la caratteristica di sucialdimucrazzìa cumpritamenti diversi: secunnu a iddu, lu modu hè basatu nantu a fera a distribuzioni di i risorsi di a uttinutu à assicurà tutti i bisogni di a pupulazioni. Cusì, si cuntrariatu i fundamenti di l'econumia in i dui campi.
circa u libru
participazione attiva à a creazione di duttrina AIDS ricevutu da Stalin sè stessu. "Arburuchju ecunomica di sucialdimucrazzìa: in l 'Unioni Suvietica" - la prova cchiù sprissivu. Infatti, in stu libru ch'ellu dà instructions, direttamente à i scrittori è compilers riguardu à u cuntinutu, corrects i so punti e opinioni, ma, più ntî, u un'opera justifies l 'impurtanza micca solu di l' Unioni Suviètica, ma ancu per i prulitariatu internaziunale. Iddu sustinìa ca lu travagliu deve riflette i rializazioni sucialisti a àutri paisi pudia dumandà l 'espirienza in la custruzioni di un ecunumia di li sucialisti. À u listessu attrazzature tempu avissi ùn dice è Tu me di i capitalisti è sistema culuniale.
On addevi
In cunclusioni, Stalin esprimianu una pochi di i pinsamenti in quantu à fà u bè agricula cumuna sana. Iddu accuminzau lu nostru situ cù a tesa chì a so risorse è tantu guasi sanu tinutu da u statu. Per quessa, Ghjesù ùn accordu cu la vista, chì u so socialisation hè necessariu à dà li tuttu i tecnichi, perchè solu u statu pò custituiscia un cullettivu extra novi e muderni. Sicondu à ellu, u solu prodottu chì era in la dispusizioni di l 'addevi cullittivu - un accumulated, u accumulated di i prudutti agriculi. In modu pi fari lu duminiu publicu, hè necessaria, secondu a Stalin, di l 'urganisazioni scambiu trà cità e paisi. Stu cunduceranu a elimination di rilazzioni Indian-solda, chì ghjè un passu impurtante in lu passaggiu di l 'appressu a scena di u sviluppu - cumunista.
Similar articles
Trending Now