FurmazzioniEducazione è culleghji

Magrini: biografia e cuntribuzione à u scenza di la bioluggìa

L'antica mèdicu Grecu Hippocrates, ca biografia hè partinu sottu, manca una chi nantu a storia di a midicina. Apparenza, a so rinoma hè nutevuli duranti a so vita, circa 2.5 mila anni fa. Tuttavia, infurmazione precisa circa lu Hippocrates guasi partutu. A prima biografia di u faisselle Grecu statu scrittu parechji seculi dopu à a so morti. U Populu ùn hè ancu cunnisciutu chì travaglia ancura statu scrittu da Magrini. Tuttavia, u so impurtanza per u sviluppu di a medicina hè difficiule à uprate.

A dutturi in u vinochju diciassittèsimu

Ùn ci hè nisuna infurmazione precisa di u locu induve era natu Magrini. Biography scritte da Soran Efesu 600 anni doppu la morti di lu dutturi indica a l 'isula di Toutes. Migrà Hippocrates hè natu versu 460 aC. E. Tanti di l'infurmazioni cuntenute Soran, quì chiaramenti ca l 'auturi havi a fari, su di l' infurmazione manca cù i so pinsamenti. Oghje hè cunsideratu un veru fattu ca Hippocrates ghjunse da una famiglia di medichi. Era un discendente in lu XVII ghjinochju gran Asclepius. babbu, Rom hè Heraclides, chjamatu a punti statu purtatu da u Hercules.

À spessu in a litteratura unu pò truvari lu nomu di "Hippocrates II». So faisselle cunsidarati com'è Hippocrates I hè u so missiavu, è u so babbu, chì a lassari li midicini di ghjuventù. A partita di a cunniscenza, lassannu la casa à Toutes, iddu acquistatu e Venere. À mezu à i prufessori Hippocratic élève Gerodik è sophist Gorgia.

girandulava medico

Magrini micca à pusà nantu à a terra, aspittava di maladi. Cunniscenze è e cumpetenze ch'ellu si sviluppau, muvimenti da a cità à a cità. Durante sti Impression, è ci hè a gloria di u gran faisselle. In certi fonti Grecu sustennu ca Hippocrates lassatu l 'isula di Toutes, perchè ci era accusatu di arson. Avà cunfirmà 'sti dati ùn hè pussibili. testimunianze ndirettu di u dutturi viaghji hè chì scena a lu sò trattatu "ipidimii à", mittia di Hippocrates, passa fora di a so 'isula nativu di Toutes, nantu Thasos e la cità di Abdera.

U locu pruposta è u tempu di a morte

L'antica mèdicu Grecu Hippocrates, cum'è accennatu à a maggiuranza di funti, abitanti di una longa, ancu da mudellu mudernu di vita. Autori Vincenzo accordiu mancu supra l 'età esatta in cui iddu murìu. numari 83, 90 è 104. Hè pussibili chiamatu, 'età tantu chì rispetta - tistimunianzi di talentu, chì hè famosu per Magrini. A so biografia hè più à spessu compie quì chì u duttore passatu l 'ultimu pochi d'anni in Larrise. Ci murìa, forsi in un annu da a Democritus (circa 370 aC. E.).

Magrini: cuntributu a bioluggìa e li midicini

Sicondu a ricordiu stòricu, in Grecia antica, à i tempi differente, vissutu e sette i duttori, chjamatu Magrini. Darà chi di l 'òpiri sopravviventi di midicina chì appartene à unu, o un altru di elli, oghje hè guasi impussibbili. In quelli ghjorni, ùn fù accettatu a firmari un trattatu scientificu. U travagghiu megghiu-cunnisciutu in u midicina di antichità si chjama l ' "Hippocratic Corpus,", ma ùn hè micca un articulu di un autore, è' na riccolta di travagghi di uni pochi di chuchotant. Fu scritta in u III. AC. E. in Alexandria. Collection di 72 suggetti medicale cumminata testu, scritti in lu dialettu Ioniu di la lingua greca è datati tra lu V-IV sèculu. AC. E.

À mezu à sta riunione oghje hè stata attribuita à Hippocrates solu 4 opari:

  • "Aphorisms";
  • "Epidemic";
  • "Prognostics";
  • "On l 'aria, acque, lochi."

U prima di sti hè u solu unu cui authorship cu granni sicuru chì appartene à Magrini. "Aphorisms" hè una racolta di punte e assirvazzioni, ghjà pigliata da a so opere. Quì si pò truvà utterances natura filusòficu e relazioni medicale precisa.

"Prognostics" marcatu u principiu di u diagnosticu. U travagliu mostra i principii di figure Grecu. Hippocrates, in bioluggìa e li midicini ha lassatu u so Marque, u prima à discriva i metudi di esaminazioni di i pazienti è surviglianza di elli, ozzione di u sviluppu di diversi ailments, i so carattiristichi caratteriseghjanu e cure.

Per una discrizzione info di cunnosce, mentri i malatii Gippokrat favurèvuli à "ipidimii". À mezu à i 42 malatii incluse in lu trattatu, ci hè Venereal, rhume des è a peddi, oltri ca comu diversi paralisi, cunsumazione è accussì on.

Four timperamentu Hippocratic

U trattatu "On l 'aria, acque, spazii" per a prima volta in a storia discrivi la nfluenza di l' ambienti di salute, è qualchi populi sò acostumaus a illnesses specifichi. In issu travagliu noi discritta li nzignamenti di Hippocrates di i quattru suchju di tuccallami: Bile, carma, Bile neri è u sangue. Prédominance di ognunu di li nascenu qualchi primariu à l 'organismu, predisposition à certi malatii. In u Medievu, in u li basi di sta tiurìa avìa lu scopu di i quattru temperaments:

  • sanguine (prevails sangu);
  • phlegmatic (cervical);
  • phlegmatic (Bile);
  • malincunia (Bile neri).

Stu tiuria hè spessu attribuita à Hippocrates, chì ùn hè micca vera. Mèdicu divisu populu ùn u specifics di a natura è di predisposition à k.

Hippocrates, ca biografia hè datu in l 'articulu, u fundamentu di a dimarchja scentifica in u bruttu. U so nomu hè u par cù i maiò li Greci: Aristòtili, Socrati, Democritus, è Pericle.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.