FurmazzioniStoria

Quale hè istrosu chi la Terra hè annata? Quale scupertu chì a Terra è l'

Forma di u Earth - la nostra casa - tuttu l 'umanità di un longu tempu. Oghji, tutti i schoolchild hà micca sicuru chì a pianeta hè vinculum. Ma issu sapè fà si un longu tempu, si n'andò à traversu l 'Maledetta primavera, chiesa e lu Palazzu di l'Inquisizioni. Oghje, ghjente da dumandassi quale hè istrosu chi la Terra hè annata. Dopu à tuttu, u lezioni di storia è giugrafia ùn sò piaciuti tutti. Chì a l'à pruvà à truvà a risposta à sta quistione sanu.

patrimoniu

Tanti articuli di ricerca à noi spiecanu in pinsendu chì u famosu scuperta di America da Christopher Columbus umanità hà cridutu chì stà in una Terra appartamentu. Tuttavia, stu ipotisi ùn vale per duie raghjone.

  1. U gran espluratori scupertu un novu cuntinenti, è ùn ghjunghjissi à l 'Asia. Sè ch'ellu avia abbandunatu furnace nantu à a costa di rigalu l 'India, si pudia esse chjamata un omu chì schiarisci sphericity di u pianeta. A scuperta di u New Mondo: ùn hè micca una cunferma di u forma giru di a terra.
  2. Longu nanzu u viaghju epupea di Columbus c'eranu genti ca doubted chì u pianeta hè chiana, e si purtaru lu so argumenti comu prova. Hè prubabile chì u marinaru hè pràticu cù l 'òpiri d' arcuni anticu scrittori, è a cunniscenza di l'anticu sage ùn sò persi.

Hè u giru Earth?

Diffirenti pirsuni hannu lu so 'idei di l' esempiu di l 'munnu, e lu Cosmos. Davanti à voi risponde la quistioni, chi pà chì u Earth hè annata, deve esse pràticu cù altre versioni. I primi mirostroeniya tiurìa susteni ca la terra hè appartamentu (comu si vitti pòpulu). U muvimentu di i corpi cilesti (di suli, luna, stelle) sò spiigheti da u fattu chì u so pianeta era lu centru di l 'Cosmos è l' universu.

In 'Anticu Eggittu, a terra hè un discu chjinata in u quattru elefanti. Iddi, a turnu, a piccu supra una tartaruga falcunaghju Salvinia in u mare. U Populu ùn hè ancu nati chì scupertu chì a Terra hè annata, ma la tiurìa di sage Faraone pussutu spiecà i causi di tirrimoti e tsunami, l 'alba e tramonto.

I Grechi avianu dinù a so 'idei di u mondu. fundale di a Terra in u so intelligenza fù messa zoni divinu, chi foru à ellu assuciatu da linee ochji di stiddi. A luna è u sole, sò cunzidiratu dii - Sileni e Helios. Eppuru i libri Pannekoek è Dreyer l'racolta opere di anticu sage Grecu, ca poi contradicted vues cunvinziunali. Eratosthenes e Aristòtili èranu chiddi chi s'adduna chi lu Earth hè annata.

studiusi Arab famosu dinù per a cunniscenza precisa di l 'astronumìa. Iddi hannu creatu un muvimentu di tàvula di stelle hè cusì pricisu chì ancu causatu incertezze circa u sputicu. Àrabbi e so assirvazzioni pruvucatu a cumpagnia a canciari lu prisentazione di i dati di u mondu, è l 'universu.

Testimunianze nodularity corpi cilesti

I dumandassi ciò chì cumporta scentifichi, nigannu fighjulà u populu ingiru à elle? Quellu chì hè istrosu chi lu Earth hè annata, s'avvicinava attente à i fatti chì si hè appartamentu, u lume avissi statu si vede nantu à u orizonte à u listessu tempu, per ognunu. Ma a pratica, ognunu sapia chì parechje stelle sò visibili in valle di u Nilu, hè impussibile à fà fora Atini. Sunny ghjornu in i capitali Grecu hè più chè, per esempiu, in Alexandria (chistu è duvuta a l 'tòndulu in u sensu di a nord-sud e a est-ovest).

U scienziatu, chì pà chì u Earth hè annata, si n'addunau chi lu oggettu luntanu quandu stradali, lascendu vede solu a parti supiriori di a so (per esempiu, à i spondi di maistru visìbbili di na navi, micca u so corpu). Chistu sensu sulu si lu pianeta hè vinculum, oggettu micca appartamentu. E Platoni cunziddiratu nu forti argumentu in favore di u sphericity di u fattu chì u ballò - chistu è lu usu unicu.

testimunianze Modern di nodularity

Oghje avemu i mezi tecnicu chì permetterà à fighjulà micca solu i corpi cilesta, ma dinù acchianari nta lu celu, e vede u nostru pianeta da u cantu. Quì sò qualchi più testimunianze chì ùn hè appartamentu. Comu sai, durante u lunare eclissi turchinu pianeta chiudi un lume a notte. Un ombra - tundu. E differente megghiu chi custituisciunu la Terra, cercanu falà, dannu lu in una forma vinculum.

Scienza e la chiesa

The Vatican ricunnisciute chì u Earth hè annata, piuttostu tardi. Allora, quandu era impussibuli à ricusà a cunfusione. autori European principiu di a prima rifiuta sta tiuria comu tali, chì hè cuntrariu à strattu. In lu tempu di la diffusioni di lu cristianesimu veni a persecuzione micca solu altre riligione è cultus pagana. Tutti i scentifichi chì facianu tanti spirimenti, assirvazzioni fatta, ma ùn credi in una sola à Diu, sò cunzidiratu eretichi. Mentri manuscritti stati distrutti è tuttu Biblioteche, distruttu tempii e statue, arte. U patri santi cridutu ch'eddi ùn bisognu di scienza, ma Iisus Hristos - la cchiù granni surgente di a saviezza, è libri santi abbastanza infurmazione à a vita. tiuria Geocentric di a struttura di u mondu hè dinù cunsideratu un chiesa dichjarazione è periculosa.

Kozma Indicopleustes discritta a Terra cum'è una scatula à u fondu di u quali nnû scogliu, abitata da genti. U celu hè l ' "Cover", ma ùn hè fissu. La luna, li stiddi e lu suli si stalla à traversu u celu è ànghjuli piattu daretu à una alta muntagna. Nant'à sta struttura cumplessa ripusava u regnu di i celi.

Certi giografu scunnisciutu da Ravenna discritta a nostra pianeta cum'è un oggettu appartamentu inturniatu da u mare, u disertu longhi è a muntagna, daretu à cui ammucciari lu suli, la luna e stelle. Isidore (vescu di Siviglia, Spagna) in 600 AD in u so travagliu ùn stò fora la furma vinculum di a Terra. Bede f era basatu supra l 'òpiri di Pliniu, dunque, dichjaratu chì u sole nantu à a terra, chi iddi hannu la forma di na sfera, è chì u spaziu ùn hè micca geocentric.

à conchiudiri

So, daretu à Columbus, putemu diri ca la strata nun fù fundata solu nant'à intuizione. Ùn liberà a perdita i meriti di i grandi viaggiaturi, unu pò diri ca in India avìa a purtari i sapè fà di a so epica. A sucetà ùn hà annullatu a forma vinculum di a nostra casa.

Lu primu pinseri di u Earth-sfera palesa da u filosofu Grecu Eratosthenes, chì in u quartu seculu aC misuratu lu raghju di u pianeta. Accurata di calculi era solu una centu! I cuntrullà si abbisari Ferdinand Magellan in u XVIesimu seculu, ad avè fattu u so famosu viaghju intornu à u mondu sanu. Quale hè istrosu chi la Terra hè annata? Asicutiva, issu hè fatta da Galileu Galilei, chì, incidentally, era la riprova chi era quella chì ustaria intornu à u sole, è ùn viciversa.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.