FurmazzioniLingue

Scàrichi pronomi

Sicondu à i formi grammaticali è i straniere sò differente da ogni altru tuttu lu pronomi. È u so schieri, rispittivamenti, sò divisi in dui gruppi: i grammaticali è simàntici. In l 'ùrtimi ci sò parechji subgroups. pronomi livellu simàntici, sicondu u carricu simàntici portunu, sunnu li siquenti:

1) pronomi pirsunali. Eppuru ùn sò chjamati pirsunali-dimostrativu, postu chì ghjè una parolla, ella, si, è ch'elli puntu à qualchi persona.

Sè lu pronomi tù veni usatu di lu scopu di politeness à calchissia, allura si usa la forma generica di l 'aggittivu.

2) pronomi tornatu stessi. Si hà una funzione di grammatica: Iddi mancatu forma. casu. It signalisfuttenti fora chì l 'uggettu di l' azzioni è u sughjettu - unu è lu stissu e persone. Per esempiu: prima di tutti jorna di sè stessu.

3) pronomi pusissivu. Sti incrudunu: u vostru, u nostru, u vostru, a vostra, u mio, è u so, a so, ellu. Ci sò in intro in una sintenza cù e parolle chì un valori specifichi è direttamente chjama l 'uggettu, è indica a quali facci (prima, secunna o di terza) appartene à issa bagagliu.

4) pronomi dimostrativu: chistu, specia di, comu ci, ci, quì, chì issu, per se, ccà, ddà, puis qui. Sti listessu lascita rangu è pigliarè stu. Iddi insignà u muvimentu di discursu di la sughjettu. Per esempiu: Cosa hè vinu, cusì hè a risposta.

5) pronomi attributive: sè qualchissia altru chè u mondu, u più ognunu. Iddi sò hétérogène in e so lingue. Pirciò, A. M. Peshkovsky pruposta di li fàcenu nta tri gruppi: secretory (più, un altru pritisa, altre), aggregate (sana) è obobschitelnye (alcunu, tutti, ogni unu).

6) pronomi Prefissi: ciò chì, chì, chì, induve, how much, quandu, per quessa, chì, u quale, induve, how, perchè. Iddi cuntene una quistione scritta, tempu, sughjettu, ragiuni, locu, è tempu chì sò scunnisciutu à i persona chì parla.

7) purtata pronomi negativu. Iddi sunnu furmati agghiuncennu lu Prefissi cunsola ni- negativu è non-. Sti pronomi insignà u sustegnu di ogni nfurmazzioni, u sughjettu, i circustanzi. Quasi tuttu esempio negativu seranu cù ste parolle.

8) pronomi articulu. Parraturi usa la parola pi significari ca l 'circustanzi, uggetti o funziunalità ùn sò pràticu à ellu, o quelli chì prisenta. sò furmati agghiuncennu affixes cume: -So, ghjornu, père, non -, -, o (qualchissia calchissia calchissia, etc.).

9) ndiscriminati pronomi parenti. I so cumpusizioni è listessi cù quistioni. Tuttavia, la funzioni di issi dui pezzi cuntrastu differ. esempio cumplessu hè custruitu cu l 'aiutu di pronomi parenti. On a unu a manu, si tene u duminiu di i parti di discursu a furmari anaforichnye rilazzioni, è nant'à i 'altri - hè digià vicina à u n'u.

10) I pronomi livellu simàntici include frasa phraseological "cu iddi", comu chiddi di lu pronomi altru da culligamentu so forma corta. Si hà un valore di "cumprinzibbili".

Pronomi sò hétérogène in i so formi grammaticali. Si pò mustrà segni e autri parti di discursu. Basatu nant'à stu similàri, ci sò l 'cchìstu pronomi livellu:

1) Sustantivi tudischi, pronomi. U so rollu hè ghjucatu da parsunali è dimostrativu. A pruposta ùn piglià postu substantive.

2) pronomi-aggittivi. Ci sò i passi chì sò capaci di piglià u postu di una definizione accordu.

3) pronomi-numirali. Quessi sò i paroli "quantu" e "assai", oltri ca comu tutti dirivati da elli. U scopu di paroli, quand'elli addivintari lu pronomi. U scopu di u verbu parlà dialettu è cusì perdiri la categuria di casu.

4) I pronomi, avverbi - tutti i pronomi immutable. Iddi fà in a pruposta u rollu di circustanzi. Also inclusa sò e parolle chì sò dirivati da pronomi, ma u mudellu di pruvinenza di n'avverbiu: Pensu, in u nostru parè, ùn pensate voi pensu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.