FurmazzioniScienza

U mètudu di la nnuzzioni in a logica

Nnuzzioni - hè una manera di infer, à chì una pusizioni cumuna vinutu da u privatu. Vergogna dumandava à presentatu matimatica, è psiculoghjche Iva Weaves inseme parechje prerequisites. Sta dimarchja hè basatu nantu a cunvinzioni chi la natura di tutti i finòmini ricci nnipinnenza di l 'àutri.

Per a prima volta u termine "nnuzzioni" si faci sempri in Socrati, ma u so valore hè assai sfarente da u mudernu. Iddu cunzidiratu ca lu parauni di uni pochi di casi particulari, cu l 'eccizzioni di i falzi, permette à noi à dà una definizione generale di u cuncettu. Aristòtili si n'andò più luntanu: ci hè signu di la diffirenza tra la nnuzzioni cumpleta e sanu, ma ùn ancu capaci di spiegari la liggi è i fundamenti di u dernier. Iddu cridia stu tipu di dumandava u esatta syllogism cuntrariu.

Quandu l ' filòsufi di la Renaissance accuminciò a primura ribellu contru à i punti di Aristòtili, annunziatu u mètudu nnuzzioni solu space in i scienzi naturali. Iddu cuminciau a cuntrastu assai u approcciu syllogistic anticu filosofu grecu.

Hè cridiani chì u mètudu di la nnuzzioni hè praticamente in forma in lu quali hè accettatu a scenza muderna, ch'ellu fù numinatu da Francis Bacon. Macari si intreccia digià era tali re comu Liunardu da Vinci, è qualchi altri Iuropa. In e parolle, Bacon ùn attaccari ogni syllogism impurtanza. Ma a pratica ùn hè senza la nnuzzioni di stu cuncettu. Bacon pinsatu chì generalisation deve esse prugressiva, è piglià in contu i trè regule, cunzidirata una manifestazione di un particulare bè nantu à trè lati:

1) avis i casi di tinta;

2) A rivista di casi pusitivu;

3) a rivista di i casi in cui lu duminiu hè spartu in gradi diversi, cu forza diffirenti. È principianu da tuttu quessa, hè pussibili a deduce un generalisation.

Cusì, a secunnu di Bacon si fora chì senza u syllogism, chi è, senza ricapitulerà u sughjettu esse interrugatu, sottu à u deduction generale, ùn vi ponu purtà un novu pattu. Stu significa chi scentifichi ùn pudia tumblr tinuti lu inductif mètudu di deductive, chì simu Descartes. Eppuru Bacon ùn firmavanu ci. Capiscia chì a so pràtica hà u so scorda, iddu pruponi modi a superari pi iddi. Per esempiu, ci hà cridutu chì a natura probabilistic di stu prucessu, ùn sarà capaci di a superari pi pocu a TRANCIATO di a cunniscenza accumulate da ghjente in parechje spassighjate di a vita.

mètudu nnuzzioni pò èssiri di dui tipi: a cumpleta è puru ncumpreta. In u primu casu, ogni speranza sarà pà a l 'urtimu casu particulare ùn hè ancora cchiù minirali nta tutti i paràmetri. Cunchiusioni uttinni arquantu impurtante. Sta pratica hè fora di dubbiu. In agghiunta, lu expands sapè umanu circa un certu sughjettu.

mètudu nnuzzioni intazzati, u cuntrariu, assirvazzioni di spécifique, individuale casi cunduce à u ipotisi ca è poi vole dinù à pruvà. Da u puntu di vista di a logica si prupone abbasta argumenti, u cunchiusioni affacciari cu si pò esse attizzava. Stu mètudu di la nnuzzioni chasse ancu qualchi testimunianze, comu hè probabilistic in a natura. Tuttavia, sbagli sò pussibuli in dui casi. Ci accade per via di u fattu chì u so invistigazioni, chì guvernà, fate a ricerca, vi ponu coglia troppu tanti ragiuni, ca nc'est, pò cuntari a differente pirìudi di tempu.

I punti di più parfettu di la nnuzzioni scentificu hè la nnuzzioni. In i so cunclusioni circa la sò prupitati appartenini à u listessu di classi, si hè fatta dopu à l 'essais di u so Visani internu. Stu incuntràriu luntanu da la nnuzzioni cunvinziunali, in u quali l 'uggetti di l' oggettu esse studiatu hè cunsidarata spuntanea, serata.

Par la via, a strada à fà inferences caratteriseghjanu e micca solu di lòggica. U mètudu scintìficu di la nnuzzioni cumuna in la filusufìa, la fìsica, li midicini, ecunumia e lege.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.