News and SocietyCelebrità

Writer Francois Rabelais: Biografia è Creatividad

Francois Rabelais (anni di vita - 1494-1553) hè un scrittore humanista ben cunnisciutu in Francia. Hà ricuminatu a fama di u mondu à u novu "Gargantua è Pantagruel". Stu libru hè un monumentu enciclopedicu di u Rinascimentu in Francia. Rejecting the asceticism of the Middle Ages, i preghjudizii è l'ipocrisia, Rabelais in l'articuli grotesca di caratteri, inspirati da u folkloru, palesa l'ideali umanistichi carattaristichi di u so tempu.

Carrera di u prete

Rabelais hè natu in Touraine in u 1494. U so babbu era un pruprietariu benifidu. Circa 1510, François divintò novu in u monastru. Hà fattu vows in 1521. In u 1524, i libri grechi anu cunfiscatu da Rabelais. U fattu hè chì i teologici ortodoxi durante u piriudu di a diffusione di u Protestantisimu eranu suspetti di a lingua greca, cunziduta eretica. Hà detta l'oppurtunità di interpretà u New Testament in u so modu. François hà da passà à i benedettini, più toleranti in questu rispettu. Tuttavia, in 1530 hà dicidiu di doblegà è si va à Montpellier per studià a medicina. Quì in 1532 Rabelais pubbricau l'opari di Galen e Hipocrati, i famusi sanatorii. In Montpellier ancu avia dui figlioli da a vedova. Li sò legalizati in u 1540 per l'edittu di Papa Paolo IV.

Attività medica

Rabelais hè statu permessu di esse un sacrificadoru secular in 1536. Accuminzau a pratica médica. François hè divintatu mèdulu di a medicina in 1537 è hà didutu cunferate nantu à questa scienza à l'Università di Montpellier. Inoltre, era un duttore persunale sottu u Cardinali J. du Belle. Rabelais hà duie volte à accumpagnà u cardinal à Roma. François a so vita era patroniatu da influenti pulitici (M. Navarre, G. du Belle), è ancu altri currieri di i liberali. Questu Salvat Rabelais da i parechje molti chì a publicazione di a so novella puderia portanu.

A novella "Gargantua è Pantagruel"

Rabelais truvò u so veru chjamatu in 1532. Dopu avvicinà cù u "libru folklore nantu à Gargantua", François hà publicatu in imitazioni di a so "sequenza" di u Rè di Dipsods Pantagruel. In u tìtulu longu di l'travagliu di François u nome di Maestru Alcofribas, chì hà presumatu hà scrittu stu libru, era listatu. Alcocirrus Nazier hè un anagrama compostu di i lettri di u nome è u nome di Rabelais stessu. Stu libru era cundannatu da a Sorbona per l'obsceni, ma u publicu hà accettatu cù piacè. A storia di i gianti era piace à parechji.

In u 1534, u umanista Francois Rabelais hà creatu un altru libbru cù un titulu equalizante longu, narrà nantu à a vita di Gargantua. Questu travagliu da lòggica deve seguitu a prima, chì Gargantua hè u babbu di Pantagruel. In u 1546 n'avivanu un terzu libru. Hè firmatu micca da un pseunendu, ma da u so nome Francois Rabelais. A Sorbona cundanna ancu sta travagliu per l'herezia. Dopu qualchì tempu, Francois Rabelais hà da esce da a persecuzione.

A so biografia hè marcata da a pubblicazione in u 1548 di u quartu libru, chì ùn hè micca cumpletu. A versione sana estenu in 1552. Questu tempu, u sentenza di Sorbona ùn stà impediendo. U libru hè statu pruibitu da u Parlamentu. In ogni casu, a storia hà sappiutu esaminatu da i più influenti amichi di Francois. L'ultimu, u quintu libbru pubblicatu in u 1564, dopu a morte di l'autoru. A maiò parte di i più ricchieri disputanu a vista chì ci deve esse aghjustata in l'opara di Francois Rabelais. Hè assai probabbili, sicondu i so discordi, a storia hè statu compia di unu di i so studianti.

Enciclopedia di risati

Francois Romain hè una verra enciclopedia di rire. Ùn cuntene tutti i canti di cómica. Ùn hè micca cusì faciule per apprezzà l'ironia sutile di l'autore erudite di u XVIe seculu, postu chì l'ughjettu di ridicule hà longu cessatu d'esse. Eppuru, l'auditu di François Rabelais, di sicuru, hè stata assai afflittu da a storia di a bibliuteca di San Victor, induve l'autore parodiava (è spessu obscenu) tocca parechji nomi di trattatti di u Medievu: "Golfu di Lege", "Vatu di Rescue", "Cumpegazioni Impurtanti di Tavernes" è Etc. U cullettori sò nota chì e forme medievale di cumicismu sò primarmenti assuciati à a cultura umuristica folk. À u listessu tempu, ci sò ancu formi di u travagliu chì pò esse cunsideratu "assolutu", capaci di causà risata in ogni mumentu. Sò include, in particulari, tuttu ciò chì face a fisiologia umana. S'hè stata cambiatu in ogni mumentu. In ogni modu, in u cursu di a storia, l'attitudine in funzioni fisiulogica cambia. In particulare, in a tradizione di a cultura riria folklanta, "imaghjini di u materiale è u fundariu fisicu" erani ripresentati in una manera speciale (sta definizione hè stata dada da l'investigatore Russu M. M. Bakhtin). Creatività Francois Rabelais in parechji maneri seguì una tradizione, chì pò esse chjamata ambivalenza. Hè per quessa, l'imagine causatu risata, capaci di "sipoltu è rinviviscia" à u stessu tempu. Ancu, in i tempi muderni cuntinuonu à esse in l'esfera di u cumicu. Parechje belli di Panurge sò sempre ridicule, ma spessu ma ponu esse retardati o ancu più versione più precisamente traduzzione cù l'usu di paroli, intreduciatu di Rabelais.

L'ultimi anni di a vita di Rabelais

L'ultimi anni di a vita di Francois Rabelais sò in u misteru. Ùn sapiamu nunda certe da a so morte, altru chì l'epitapii di poeta cum'è Pierre de Ronsard è Jacques Tayuro. U primu di elli, per via, u sonu chjaru strano è in u tonu ùn hè micca senza accessu. Tanti l'epitapii funi creati in u 1554. I criticu crede chì in 1553 Francois Rabelais hè mortu. A so biografie ùn deve micca infurmazioni affidativa ancu da quandu u scrittore hè statu sipatu. Hè cresce chì i so restani sò enterrati in Parighji, in u cimiteru di a Cattedrale di San Paolo.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.