Arte e spettacoliMusica

Yves Montand: biografia, vita persunale, creatività

In u paese italiano di Monsummano, vicinu à a Toscana, u 13 ottobre di u 1921 Ivo nascìu - un futuru attore eccellente. A so mamma è u babbu campa in Marseglia. Questa hè a parti più meridionale di Francia.

Yves Montand

À l'età di 17 anni, Ghjuvanni cuminciò à travaglià à u "warm-up" di u hall in u music sala sottu un pseunendu. U veru nomu è Iva Montana - Livi.

U so babbu era un cumunista attivu. In u 1921 era furzatu à fughje da u regnu fascista Italian cù a so sposa Giuseppina. In più di Ivo Livi, anu ancu un figliolu, Giuliano, nascutu in u 1917. E la figlia di Lydia in u 1915.

Difficult childhood

A citadinanza francesa hè statu garantitu à i citadini in Francia solu in u 1929. Vìvanu modestu, cum'è parechji famiglie di e Ghjudei. Ùn ci era micca boni soldi, perchè in pocu tempu i figlioli maiò anu spuntatu à a scola è hà cuminciatu à circà u travagliu. I paisani eranu assai sperandu chì era Ivo, a versione di a so sera è u fratellu, chì puderia finisce a scola è acquistà una educazione superiore decentu. Ma a so testa era sempri occupata cun l'appuntamentu alluntanatu di studiu, è Ivo ùn hà micca piace à a scola in tuttu. Sempre scappò da i classi, ma raramenti hà sappiutu cù i peeri, è sparte in spessu a spettaculazioni d'artisti nantu à sceni aperti, è se furtunati - in u music sala. Hè stata attraversata à l'arti, anchi si ellu stessu ùn si n'addunò micca.

U Patrone Ivo andò in falliu in u 1932, è l'unica fonte d'ingudu era u salario di a so figliola Lidia. Ùn hà studiatu, ma hà travagliatu com'è perrugliu. Giuliano prontu hà truvatu u travagliu di un camarera. Appressu Giuliano cambiò u so nome à Julien.

Carrera di travagliu

Quandu Ivo hà rivoggiu 11 anni, fù cummerciale à a pianta. Avìa avutu ubligalli di a scola. A l'età di 14 anni, ellu hà cuminciatu à aiutà à a so sughjera, chì in questu tempu s'hè addivintatu sempre un famosu perruperatore. Ivo anu ricivutu ancu un certificatu di una perruglia qualita.

U preferitu di u ghjovanu era Aster Fred - un attore è una famosa tintarina. Tuttavia, ellu era sempre timicatu è parlava solu in i chjuchi posti di Marseglia. In u grandu stadiu riesciutu intervenzione per a prima volta u 21 di giugnu di 1939 - in "Alcazar". Allora, è sonate a so prima song Dans les plaines du Far West.

Dopu à l'iniziu di a Sicunna Guerra Munniali, Ivo hà fattu participazione à u travagliu di a custruzione in Pruvenza. Ùn era micca impastatu à u fronte per età, cusì hà dettu travaglià in trasebale, è ancu parechji di i so pari.

Lovelace

Dopu a primavera di u 1941, continuò a so carriera. Berlughju, u famosu direttore di quellu tempu, u quellu chì hà ghjornu un avutu per primu tempu, hà patrocinatu u so viaghju in tuttu u paese. In u stessu tempu, Ivo hà pigliatu lezioni da i ballaturi prufessori.

Doppu lu so impresario hà cambiatu, ma l'héroe di u nostru articulu hè digià addivintatu famosu. Hà cuntinuvatu à fà cuncerta, apprufittannu di a popularità creativa da e donne. U numaru di i so vittori d'amuri era sempri crisanti, è u ghjovanu artistu ùn hà ammutu u so piacè in questa materia.

A fine di u 1941, Ivo era identificatu per i travaglii pubblichi, ma hà fattu tuttu ciò chì puderia sbarcà, ancu cundiscendu cù a polizia. Per via di u risultatu, u ghjovanu hà vinutu à Parighji, induva cumencia à a realizazione nantu à l'stampa ABC. Hè statu un altru passu versu u successu è a gloria. Dopu ci eranu funzii in "Foli-Belleville", in u "Moulin Rouge" è "Bobino".

Reunion cù Edith Piaf

In "Moulin Rouge" hà statu sfurtunatu di realizà un cuncerta cù una stella com Edith Piaf. Intra un romanzu scuppiatu. Ivo hà amparatu assai di u famusu cantante, insegni di ghjornu cun ella.

Idda littiralamenti hà pusatu à i so pedi, diventendu un caratteddu scontru chì eventualmente hà fattu famosu in u mondu. Edith hà introduttu à l'arti è a letteratura, cumprà i spiancii in a cunniscenza. Dopu i pròppi emancipazione in u cabaret, Yves Montand è Edith Piaf partinu per un viaghju in Europa.

I primi successi di Ivo

Montana hà cuminciatu à amparà nant'à e strade, a so popularità hà campatu in modu constantemente, hà fattu esse un veru stesu, turisimu in questi cinéma cum'è a Paris "Etoile", è poi Les grands boulevards è Battling Joe. Grandiose a furtuna, successu novu è gloria - hè Yves Montand. A biografia di questu famosu attore scumrava cù i primi brillanti.

Doppu cinque anni, Edith Piaf hà cullocatu in una cità senza spiegazione assai.

Poi siguì una serie di difficult debuts in cinémae è u cinema, in ABC è in u cabaret di u "Club of Five", ma in u 1947 Ivo tornava torna à "Etoile", in quali parlava un mesi è mezzo. Allora truvò Bob Kastel, u pianistu, chì era cunnisciutu da quellu tempu, chì diventò u so cumpagnu di cummerciale per a vita.

Sample in u cinema

Dopu avè cunfrattu in u 1948 cù u pueta Jacques Prever, Montand includia a canzone "Les feuilles mortes" in i so poema in u so repertoriu. Si sò incuntrati in Saint-Paul-de-Vence in Provenza, à quale Ivo oghjie u so amicu Bob. A canzone hè stata scritta per l'estremo di "The Door of Night", induve Ivo hà jugatu. A film ùn porta micca u successu mistenni, ma a cançon divinni populari.

Simona Signoret è Yves Montand

Biografia Ivo cuntinuau a so reunione in u 1949 cù Simone Signori. Eranu maritatu in u 1951.

Hè stata prubilmente casatu à Mark Allegre, direttore, hè nata da quellu di Catherine - una figliola bella. A coppia hà vicinu à Willow in Parighja, nantu à a Dauphin Square. Yves Montand, chì a so vita persunale era turbulence, littaralmente purtava a so mòglia in i so bracce.

In maiu 1950, u cantante hà firmatu u documentu "Appenuccia di Stoccolma" - un appellu di l'URSS contru l'usu d'armi nucleari. Continuendu a tradizione communista di famiglia, Ivo è Simon si sò partiti di u partitu.

Un annu dopu, Montan prima in u teatru "Etoile". I so vintidiani dui canzone è dui poemas purtatu tremente successu, è da questu momentu principia a so vera carriera cum'è artista di u palcuscenicu.

Ma Ivo soiu cun un rolu à u cinema. Inveci prestu à prisintà nantu à a pelle "Fee for Fear", chì hè stata premiata u Grand Prix di u festival in Cannes. Hè ricumandatu cum'è u dramatic talent di Yves Montand. I filmi cù a so participazione anu successu cun successu cun l'audienza.

Doppu accuminciau a cantari in u 1953 in u stessu teatru "Etoile". Montan si preparava assai, è a prima serata, hà apertu u poema di Jacques, chì ùn era micca publicatu. U cuncerta finita cun a canzona "À Paris", scritta da u so amicu Franciscu.

Una serata di notte concerti hè stata pianificata per trè simane è durò sei mesi! Hè vindutu più di 200 mila biglietti. U cuncerta hè stata registrada in u discu. Era u so triunfu. À u pianu di a popularità a furia una nova stella - Yves Montand, chì a so biografia amaze cù a so grandiosità.

Cumplò cù a so mòglia Simone, hà cumpratu una casa in Otoilles-Antueille, chì in Normandia, induve i so amichi sussidu assistenu regolarment - Luis Bunuel - u famosu direttore, Serge Reggiani, Pierre Brasserre - attore, Jorge Sempru - scrittore populari, assai altri.

Un altru successu di a stilla paria era participazione in a "Salem brucia" - una dramatica di Miller. Inesperatu pi tutta a pruduzzione ùn sia micca scappata finu à i vacanze di Natale di u 1955.

Trip to the Soviet Union

Montan hà vulsutu vultà à a URSS cun una tour, ma l'avvenimenti di u 24 d'ottobre di u 1956 in Budapest quasi spiegatu tutti i so piani. U mondu di l'arti e l'intellighiscia di u mondu di Francesi anu abbitatu da a crisi di a cuscenza in cunnessione cù issi successi, ma Montan ùn hè micca prontu à esse contr'à u clima politicu di a so famiglia. Perchè ùn ùn tocava l'intrecciu decadente di u publicu, è ancu però à l'Unioni Suvietica. Malgradu critica critica francesa, in a URSS Montana avia aspittendu una benissima calidez è ancu una reunione cù Khruschov. Durante a conversazione, hà ricevutu a risposta à a so quistione di l'invasioni di i tanki sovietsi in Budapest, anche a conversazione amichevulezza cunvertisce in modu imperceptible. Ma Ivo stava tranquillu, avè l'uppurtunità di parlà silenziu nantu à questu sensu sugliu.

Dopu altru giru di l'Europa di l'Uvestu stallatu à a Pulonia, Montan uttene successu straordinaria, hà acquistatu grande fama. In Francia, pruvò à esse fora di l'intrigue politica, mentre chì era neutrali. Questu hè Yves Montand, chì a so biografia interessa à i so fannini.

Un successu incredibile in a so crunzioni hè stata una cuncipitalità cun Marcello Mastroianni è Pierre Brasser in a fille "Law" di Jules Dassin, premiered in June 1958. A film ùn hè micca successu, perchè u so sognu di l'artista di un bon rollu in u cinema piglia interessante.

In l'inviu di u 1958, Yves Montand torna apparazzatu in Etoile, chì i canzoni anu avutu novu successu grandiose.

Debut in America

Era invitatu spessu per cuncerti in New York, è in u 1959 fece in America. Hà soru, u successu era più grande quellu chì in Parigi. Dunque, u so triunfu fu rinnuvatu cù un vigoru rinnuvatu, i so critichi l'uppusi, a so fama cresce.

I rendimenti permettenu Ivo è Simone per incontru cù Miller è a so sposa Marilyn Monroe. Dopu à Nova York, Montan fici in San Francisco è in Hollywood, è dopu l'annu di Natale in Francia, andò in Giappone, induva parrava in Osaka è Tokyo.

Riunioni cù Merlin Monroe

In u 1960, l'artista hà righjuntu u codice preziatu - filmatu una movie. Hè offrittu per star in the movie "U Millionaire" cu Marilyn Monroe. Tra d'elli eranu stati sta fiducia è intima chì Simone hà cuminciatu à esse ghjilosu di u so maritu in Marilyn. In ogni casu, dopu chì u ghjucatu era u ghjornu, u paru torna in Francia, tuttu s'hè esse uguali trà elli.

U suvitatu u viaghju di u Ivo à i Stati Uniti fubbe in uttroghju di u 1961. Avà hè una stella di u manifestu, realizatu nantu à Broadway per quasi dui mesi. Dopu questu, ci era torna un viaghju in Giappone è l'Inghilterra, induve ogniddi ùn sapianu quale era Yves Montand, i canzoni di quale sò sonatu da literatu di ogni locu.

Questu tempu, Montan divintò quasi l'attore più famosu di u salottu di musica. In u 1962 si ne apareceu in "Etoile" cun un novu prugramma.

Eppuru, anche a so grande fama è a reputazione, era ancu raving about the movie. Du dos anni dopu, hà starratu a "Section" Killers "di u famosu direttore Le Havre. È da quì in u persone Ivo hà digià a filma in u primu locu in a so vita.

Yves Montand: film

Filmati famusi cù a so participazione:

  • 1966 - "A guerra hè in" Renee.
  • 1967 - "Cumpenu Paris?" Clement.
  • 1968 - "U Zet" di Le Havre.

Unu di i meglii films in quali l'attore hè statu sparatu hè "Ricunnesi" (diretta da Costa Havre). L'estremu hà fattu accade in 1970. U publicu riligatu immediatamenti u so talentu com'è un attore di cinema, è in più, è un cuntributivu pianu à u travagliu.

U ghjornu dopu, Montand hà ghjucatu alternativu in comediasi è in filmi seriu. A fama divulgata riciviu a film di u 1971 "La Mansomania". U direttore Zherrar Uri invitò Ivo à travaglià nantu à u listinu stessu cù un artistu famosu cum'è Louis de Funes. Soon Montana hà chjamatu Claude Saute in u film "César è Rosalie".

U cambiamentu di vista pulitichi

À esse digià rispittatu assai trà i cantori, Montan era percevatu di l'altri micca com'è un attore ordinariu, ma cum'è un veru lotru, ancu s'ellu pruvò stà in l'affare di maghju 1968. Hà cuntinuvatu à realizà in l'"Olympia" in Parighji, induve i so cuncerti rattled over un mezi half. À a listessa ora, finisce cun u Partitu Cumunista, chì era u mutivu di a tesa sempre in a so famiglia. Pò pocu u Figliolu Ivo murìu, è Montan stessu si alluntanò da l'aspettu politichi chì avìanu statu u significatu di a so vita.

In u 1974, dà un cuncertu in onuri di e vittimi di u regimentariu in Chile.

A fine di u XXu seculu diverse movimenti suciali in quantu à a prutezzione di i diritti umani hanu sviluppatu un impurtante in u mondu, è Ivo ùn hè stallatu fora. Firmò in u 1981 in accunsentutu di a Solidarità Pulacca, una organizazione sindacale, è dui anni dopu Yves Montand, chì a so moglia era appughjatu in tutti i modi, cù parechje altri artisti famosi, esposti u Front Nazionale, l'organizazione di u partitu di l'extrema francesa. À i so successi in u mondu di l'arte, u cantante hà aghjustatu issa esfera pulitica. Addivintò una figura prominente in a pulitica mondiale.

Ritorna à a scena

A final 1981, u cantanti Yves Montand hà tornatu à u stadiu di "Olympia". U successu era grandiose. U públicu furiously demanded the continuation of his performances, chì i cuncerti di l'artista si ritinonu è continuanu finu à u vaghjimu di u 1982.

Nant'à i poema di Charles Baudelaire, l'eroi di questu articulu compusiteghja a so famosa canzone Les Bijoux, chì diventenu un scontu mundiale: da New York à Rio de Janeiro, u rapprisentanu di u cantante di sta canzone era accumpagnata da una ovación stabile. Yves era sempre cuntentu è cun u successu.

A l'età di sittanta-quatre anni, a so moglia Simone hà mortu, è Montan rimesse à scuntrà cù u so assistente longu, Amiel Karol. Hà travagliatu cù ellu da 1982, quand'ellu l'hà pigliatu à a so tour. Allora era in a pelicula "Manon of Streams", chì era diretta da Claude Berry. Mentre chì Yves Montand stessu admessa, i zitelli sò sempre u so sònniu, ma di sicuru ùn hà micca sviluppatu. È in u 1988 Karol hà nascita u so figliolu Valentine.

Sunset life d'un artista famoso

In seguitu, Montan è a so famiglia campà in Otoe. Avia pensa di cuntinuà à travaglià nantu à u stadiu in u Bercy Palace di Parighji, ma in 1991 u grande artistu hè mortu da un infartu di miocardi. Hè intarratu vicinu à a so mòglia Simone à u cimiteru di Parigi Pere Lachaise.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.