News è societàFilusufia

A filosofia di Schopenhauer voluntarism è purposelessness di a vita umana

Espressi Artura Shopengauera affruntata circa lu significatu di asistenza umana, stupiti: "? Per ciò chì scopu ùn avemu campà" Certi sustìnniru ca lu scopu di a vita umana custituitu a fede in Diu, altri parrò u sviluppu di a natura, altri tenutu a so cuntimpuranei chì u significatu di a vita è u bisognu di truvà a pace, è certi ancu anima à dì chì u scopu di a vita hè eterna a so ricerca.

L'apparenza di scopi in a vita

Cosa hè sfarente in u filosofia Artura Shopengauera? U fattu ch'ellu era prima dettu circa l 'asistenza umana stùpidu. Avemu campà a nostra vita in cunzigghiu, ravage affittu, in i picculi prublemi è mori, senza mancu avè tempu à circà daretu è vede ciò chì hè statu fattu in a mo vita. Cosa ci chjama u scopu di a vita, solu di risponde à e so primure ap, u uttinuti di cui aumenta self-di stima è rende à noi altri little. Felicità, di u quali si parla tantu cum'è circa u sensu di a vita hè unattainable. U timore custanti di a morte, è u scopu di l 'Ain di a vita ùn permette ci di i sciali è piglia a felicità. filosofia di Schopenhauer hè chì avemu creà solu l 'apparenza di quessa, grazia à riligione è cridenza in u scopu vitali. Arthur Schopenhauer, li cui la filusufìa si sò stallati in u principi voluntarism, addivintò unu di li fundaturi di stu tendenza in Germany. U so essenza hè chì u mondu ùn unu vàscia, Diu, secondu a religione, noi ùn prutege e patronized. Comu assai comu si pò sonu tristu, ma di u mondu hè un'unità da ravage - élégance, unrecoverable da ogni calculi romanu. Puru la menti umana ùn hè micca capaci pi suttamèttirisi i lotti. Solu a vulintà, a vulintà umanu è a brama hè a forza chì movi i lotti.

"Life - ci hè malatu, perchè l 'causa di suffirenza hè a nostra brama"

Stu principiu è la basi dâ insignamenti buddista, perchè ognunu ricorda e so ascetico a vita. A filosofia di Schopenhauer dici, dopu a chiddu di i nostri brami, noi ùn uttinìu nu senzu di felicità. Ancu chi sbatti u so fattu, una persona ùn sentu u splendore, ma solu u saccheghju di l 'arma. Assai peggiu, s'è u pi di u laziu à ghjunghje è hà fiascatu, è u pensamentu di lu danu à noi malatu. È ciò chì hè, in fatti, hè a nostra vita? Da u laziu à esse vicinu à calchissia, à truvà qualcosa di cumprà l 'cosa vole ...

Pigliatu da a perdita di una parsona ci vole à noi perchè noi vulemu esse cun ellu, a tuccallu, di circà in i so ochji.

filosofia di Schopenhauer ritrova una manera fora di suffirenza: u tuttu di primure. Asceticism annunziatu da Buddhists, dici ca messa fora di a capacità di brama, avemu corpu in un statu di Nirvana. In autri paroli, in un statu chjamatu "nenti". U Nirvana hè nunda, ùn fà nunda, è ùn vulete qualcosa. Ma dinò a quistione: "Comu pò un omu vivant pò firmavanu vi dumandu di?" Dopu tuttu, la forza chì movi umanità noi compels a acchianari fora di lettu, a la matina, è issu hè dinù a vulintà, a vulintà. Cosa hè lasciò in u mondu, s'è una parsona hè vuluntaria à firmavanu? Chì sarà di u mondu?

filosofia di Schopenhauer prupone à furmà stessi è ghjuvevule parolle cum'è una manera di rinunzià di primure. Musica aiuta solu per un tempu à corpu in un Statu di tantu-chiamatu "Nirvana". Ma s'è vo dumandu un munacheddu buddista: "Nun vi sò arrinisciutu a rinunziari a capacità à dumandà di?" Hè prubbàbbili chì da sincerità risponde à sta quistione. Dopu tutte e, ciò chì omu ùn pò purtà fora i so brami, è ùn pò dì ch'ellu hà cessatu di brama ...

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.