Arte e spettacoliMusica

Cosa hè a Viola? tippi di clarinets

Ognunu hè patter pràticu circa comu Carl Clara arrubbatu coralli è Clara Carl arrubbatu una Viola. Dapoi coralli in generali oi capiri, ma chì hè a Viola, u scopu ùn hè micca a tutti. Hè necessaria a purtari a fora un studiu è una visita di a storia di a creazione, a durata è a discrizzioni di stu strumentu musicali intarissanti.

Visually, ci hè una pipa, o una pipa, chi si chjama u Viola. È ancu, chì una Viola? Stu strumentu musicali ventu cù una voce sfarente. Ma induve hè ghjuntu da è quale hè capaci à creà stu capi? À risponde à sta quistione ci vole viaghjà torna à tempu un pocu.

A storia di u Viola

L'origini di u Viola pigghia a la fini di la XVII - principiu di u XVIII seculu. Stu strumentu hè u travagliu dura Nuremberg artista musicali di Johann Christoph Denner. In fatti, u maestru pruvatu à migliurà a cuncezzione di Chalumeau (flauto). In 1701, à u novu Chalumeau apparsu campanellu. Externally, u novu incavo s'assumigliava pipa Mercure. Par la via, u sonu hè troppu simili à u strumentu, chì hè deriva da a parolla clarus Latinu - «semplice». Divinni cunfusione chì hè una manera sfarente, una nova strumentu musicali. Cu sti formi di tuhaf strumentu chiamatu clarinetto. Ghjè u nomu talianu, chi significa "a picca clarino». strumentu musicali vinni canusciutu comu "picculu pipa", e lu nomu, "Viola" - un diminutivu di u Mercure.

Appena lu Viola ùn hè pirfiziunatu! A postu spiciali I vuleti piglià Jacob Denner, hè grazia à u so travagliu, u Viola fu dutatu incù un altru francese valve. Stu ùn hè micca tutti i chi fici Jacob Denner.

Solu dui francese valve? Innò, issu ùn era lu fini di migghiurari la Viola. migliurà inspiratu, musicisti di talentu aspired à un cambiamentu di più glubale, è vede di più valves. Solu in 1790 sò affaccatu u noms de sei francese valve Flute. At stu highbrow omi dicisi à firmavanu tempu. Ma in u XIX seculu, a Viola adattate chì si rifiriscinu solu à i flauto - hè un sistemu di valves anellu.

Sè vi esse usata la lista di tutti i quelli chì avianu una manu, in stu maravigghiusu strumentu musicali, in lu populu bè cunnisciutu-. Tra li sò tali menti brillanti comu G. Fritz, Ezhen Albera, Xavier Lefebvre, Karl Berman è ancu Adolf Saks.

Basatu nantu dati stòrichi, si hè pussibule à dà una risposta chjara di a quistione di ciò chì hè u Viola. Quissa hè una avanzata, vecchio, flauto Francese, chì hè guasi 20 nasci francese valve, assai di chioda, piola è ancu verghe. Ma lu prucessu di evoluzioni di u Viola cuntinueghja à stu ghjornu.

L'unicu di stu strumentu è visibili in lu mumentu assai quandu vi apre un casu cun ellu, è à stu mumentu, si deve corpu in l 'anatumìa di stu capi.

boccaglio

Cosa hè? In apparenza boccaglio s'assumiglia beccu d'un acellu. A so unità merita spiciali attinzioni, picchì stu elementu in u sonu di u strumentu ghjoca un rolu impurtante. Hè abbassannu o recess. U boccaglio hè pigliatu in la bocca, in ordine di lucano si cu aria. E chistu è lu sonu attaccaticcia di tuttu:

  • luntanu da u nahko di u sine à a fine di u to cane;
  • recess, o piuttostu a so lunghezza;
  • l 'àngulu di u boccaglio abbuccatu.

Ma micca solu u boccaglio assuciati à un strumentu sonu.

freddo

Sè vo viditi la Viola, la quistioni Nasci: ciò chì hè in lu per u pocu canna? Stu botte hè rispunsevuli di i cutter di u Viola. Grazie à ellu, à cambià u funziunamentu strumentu. Cambiamenti ghjughjenu à un tonu quartu. Per fà quessa, nanzu u ghjocu hè pocu si stindia, o, conversely, alluntanati una canna di lu vulìanu. U Populu ùn valves, ma l 'attuali nomu di u joca, chì face di sicuru u strumentu di più distintu e visually ideali.

canna

Sta parte di u strumentu hè chjamata dinù una lingua - miccia stretta magre, ca pruduci lu sonu. Sta parte di a Viola hè fattu di pratu, ma micca quellu chì pò esse vistu da u fiume, o lavu, è da u statutu. Sfurtunatamente, camminare prestu vèstinu fora. Dopu à pratu fibre - ùn hè micca quercia. S'è ogni ghjornu per solu 1 ora à ghjucà music, ind'a 3 settimane sarà un bisognu di novu canna. U più forte u flussu aria hè mossa, a battiri la ans.

gamma davanti

A parti cchiù granni di la liggi di l 'Viola pò esse cunsideratu u ghjinochju bassa. U latu dirittu sò valves chì sò fattu di metallu. Ci sò anellu suvaru, chì ponu esse trovu sottu. Quì nantu a terra, è u corpu hè u jumper & a leianu u ghjinochju alta è bassa.

U ghjinochju suprana

Listessu Carulina cosa. Cuntrariu manifolds bassa, valves sò almanaccatu u, latu oppostu manca. Upper sottu u ghjinochju bassa. Ma stu uguale ùn fini ci. Sè i cumposti suvaru unu di ghjinochju bassa, ci sò dui. Iddi foru chiamati cum'è una criatura vivant - tendons.

Di bellu dita Rue prestu, o friscu innamurà, s'ava fattu, è novu, apertura, su i buchi chi si trovanu nantu à i casu strumentu musicali.

By lu modu, siddu avemu parrari la so tane, puis à l 'spadda dritta noi pò vede e so sei, è u ritornu vi pò vede u quatru altru. Total sette. Ma ùn ci hè più. Per u so tane cullezzione cù valves. Ghjè un miccanisimu francese valve chi rapprisenta un si sprimi trà i chioda, nc, e autri parti di u strumentu. Stu sistema hè abbastanza cumplicatu, è di capisce hè assai difficiule.

ghjuva

U funnel francese hà una funnel shape, o campanellu. Dopu à ghjucà i Viola, ci hè di più cum'è una trumbetta cà una cialambella. Da un numaru di Viola bronzu di più frog, ma sempri nfiriuri a cialambella. Puru, cum'è l 'flauto, Viola Galuppà destra davanti u incavo.

Jacob Denner pools travagliatu nant'à sta invenzioni, parchì hè u campanile di dà di più precisione. N particulari impurtante hè a nota Viola populu corsu Mi picculu s'otava. Ma chistu è lu basciu! It parmetti solu à traversu l 'funnel francese. Puru l 'virtuoso Viola è arnesi, ma la singularité è legeri flauto pocu sottu. Tuttavia, quannu jocava u Viola, i canti sò videndu cresce è imagine cumpariri clearer.

U sonu di u Viola

Una volta in lu salone, parìa lu Viola, la mùsica piglia in tali distanzi chì l 'espirienza vi mai esse dimenticatu. Pensu ch'ellu pò fà nunda, a priscinniri di s'ellu si pensa à a so, o in francese tandem. Stu strumentu di lignu masterly è grandiose crèa cosa sicreta, scuri, cum'è in un nebbia matinu in periculu. È quì premura core principia à batta. Da u rimore striduli u male di stu strumentu, vi pò satari di lu situ è tastà i diversi emozioni cantanti trasmessi. Avè differente voci, Viola appena magically trasmèttala la vuci umanu, è ancu risati pronunzianu, pari chì calchissia hè parlu à voi, lamintavanu, o chianci, tuttu cuntentu, o sta sira. È chì hè a bellezza hè divisa in parechje registers. E ognunu hà un insulated vuci. A felicità Chjara aceddi, l 'esprissioni vini. Cosa solu incapaci di Viola! Stu quasi inaudibly cantava, luci comu un ventu è forte sonu vivaci suchjosu. È tutte e issu - Viola. Photos of issu strumentu ùn hè capaci à pòrtanu tutti chì a gràzia, ch'ellu hè capace.

Way Viola in u karaoké

Avemu pò sò dicu chì avà u Viola in la platea primura. Prima, un Viola cum'è didáctica francese orchestral cotti cù suspettu è apprehension. Ma più di tempu, simpatia per ellu cresce. È di clarinet accuminciò a scrìviri parechje opere, chi desi un soffiu frescu è voline sfarente. In u mezu di u Viola XVIII seculu, parìa assai bè in u coru, induve si canta u populu canti di guerra è ghjucà mùsica degne. A cumpusituri di bravezza Italian Gregorio Shiroli in 1770 scrissi arquantu bella bastian di stu strumentu ntirissanti. Wolfgang Amadeus Mozart è frittura - chì l'chì aiutavanu Viola prisenti micca occupari la pusizzioni cchiù comu nu strumentu brillanti china-cuncritu.

Mozart decisu nant'à un muvimentu foglio quandu anima à dumandà u Viola in un travagliu, chiesa. Scrissi macari unu di i più boni in lu ripirtoriu di stu strumentu unica, è a so storia mostra - qualle Cuncertu per Flute è Orchestra. È in u vaghjimu travagliu Praga hè una riescita forti.

Hè ghjuntu à compia in 1791. Soon Viola diventa cchiù visibili e attrattu di più è più attente à animali. Induve micca solu scontra à u so sonu: Wagner, inno, Weber, Mendelssohn, Schubert, Donizetti, Berlioz, e tanti autri animali ùn scappari a so Viola attinzioni. Liszt à u so rimi Op usatu lu strumentu musicali arpa. Unu si la mprissioni ca lu Viola - un strumentu senza ca lu solu ùn pò fà, s'è vo vulete à ricaccià i giurisdizioni e splendore di i so sentimenti in musica.

In Myunhene Karl Maria di Weber anima à aduprà u Viola cum'è un strumentu masturbazione. Stu casu hè accadutu in marzu di u 1811. U successu hè una cunclusioni foregone. Inspirati da stu successu, Weber subitu in u listessu annu, si scrissi dui di più di clarinet Concerto. Avà un gruppu bronzu ùn saria tantu forti è suchjosu senza clarinets.

Création Music è tippi di clarinets

Comu l 'òpiri scritti di u Viola? As incù tutti l 'àutri strummenta musicali cu l' aiutu di mùsica è, di sicuru, ispirazioni. In la chiavi di mùsica Fa di clarinet ùn sò scritti. È scritti in la chiavi di Sol. Solu in stu modu, è ùn pò esse spicificatu. Dopu tuttu, avemu pruvatu spicificatu. Get uni pochi embarrassing. Sè vo désassembler u populu corsu chì sò sopra à u mezu di u terzu s'otava, u più rimore tenni upward, u più difficiule addiventa unpressurized è à sente. It S'avissi a nutari ca lu piano, pò esse un bè micca spirienza tappa sonu arquantu pura in G Sharp e tappe media. Ma quandu la musica di la platea hè in cacciare, u listener ùn custata issu. residenza permanente in la platea ricevutu tali tappa as in B-appartamentu, è u restu à a quarta s'otava. Segundu su chi hè sonu nicissariu usatu Viola in A, a B, a C, a Es. Menu atta à aduprà contrabass Viola è Pui.

So what is a Viola? Quissa hè una sperienza ascolto incridibile di mùsica è u sintimu di volu è felicità dopu à u cuncertu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.