Furmazzioni, Scienza
Cosa hè duttrina? insignamenti filusòficu e pulitiche
Filusòficu, pulitica, duttrina Minsk - sta parolla pò esse trova in parechji intrecciu. Ma ùn cambia ciò aggettivo avissi addritta spadda a spadda, u scopu principale in un altru: "? Cosa hè sta duttrina" Chì hè a risposta à ella, è hè u sughjettu di stu articulu.
m
- Insignava cum'è un ghjocu di propositions de la tiuria in unu di i lochi di a cunniscenza.
- Insignava comu tanti idei di u listessu Pitàgura in u so campu di scigghiuta di li scienzi.
- Insignava cum'è un cumplessu tenets di na particulari riliggiuni (fede).
Di particulari intaressu sò i primi dui. Li cchiù spissu assuciata insignamenti filosofichi è pulitichi. Guardà i ditagli.
a filosofia
Filusufìi hannu a so origine in lu nizziu di lu sviluppu di la scienza, - in Grecia antica è Roma. li filòsufi greci antichi comu Platoni, Aristòtili, Aristòtili, è Roman -. Ciceroni, è altri, chì ripurtava i so pinsamenti, è avisi a furmari, fatti pùblicu, a li sò cuncizzioni di stu ghjornu. Cusì furmata è insignamenti di sti granni menti.
Esempii filusufìi
In u corsu di crìsciri lu sviluppu di la filusufìa e la di ricerca di una risposta à a so dumanda chiavi (chì vene prima: u spiritu o di mpurtanza) Care i grandi filusufìi, chì ghjucavanu micca solu l 'idea di nu sìngulu autore, ma u cuegghiè a cui l' generazioni mediu di Iuropa. Matirialisimu, è idialisimu, comu li dui sbanditu di la risposta a lu menu quistione, monism, agnosticism, solipsism è un cumuni Space Russian Art - ognunu di li hè carattarizatu da a so particularità, è ch'elli sò assuciati incù un tutta a lista di li filòsufi.
Ma l 'antichi insignamenti, anchi si spissu hannu nu spicìficu termini conceptual (per esempiu, a dialettica), vene sempre da i nomi di l'autori - Socrati, Eraclitu, è altri. Tuttavia, comu fu lu casu di digià in u Medievu, è in u heyday di tedesco pinzeru filusòficu. A duttrina classicu di Locke e Chaire, Nietzscheanism, u nomi di u gran Fridriha Nitsshe. Hè da nutà chì un tali duttrina uzkonapravlen, puru siddu arcuni di li sviluppatu dopu à u so fundatore (per esempiu, néo-Platonism).
In pulitica: Antiquity
In pulitica: u Medievu è u Rinascimentu
In lu Rinascimentu lu S'avissi a nutari Michele Machiavelli è u so appellu in scrittura à a poi (siddu puesia) re di Florence, Lorenzo lu Magnificent. Lu sò trattatu "The Emperor" cuntene idei abbastanza giudicatu circa lu putiri pulìticu. A duttrina di Machiavelli mette pulitica, sopra murali. Interestingly, l ' "mpiraturi" hè firmatu à i tempi muderni, è ancu a passari a versione ilittronica, chi significa ca si pò leghje tutti i vulete sapè ciò chì li nzignamenti di Machiavelli.
in cunclusioni
Comu pò esse vistu, la definizione di a duttrina comu un gruppu d 'idei di l' autore, o unu campu di a cunniscenza a cumuna cu iddi, ca sunnu attentamenti interrelated è dunque currelati. À u listessu tempu, ci hè a causa di sta facile à parè soiu chì un tali duttrina.
Philosophy è pulitica, ma avà hè vindutu in dui sensi sfarenti, ancu appena vitti a l 'urìggini d' arcuni, perchè scentifichi pulitica à spessu esciuti da quelli chì pensatori chì anu palesa i so punti, micca solu in u spaziu di i sapè fà.
Similar articles
Trending Now