FurmazzioniEducazione è culleghji

Cuniugazzioni di verbi francesi: sèmplice à i cumplessi

Unu di l 'aspettu più difficiule à u studiu di a lingua francese sò tempi e verbo. A learner hà a ricurdari tutti i sei forma di disinenzi persunale, è datu u fattu chì in Group Francese 3 verbi, prucessu memorizing hè vosi ancu di più. So, quantu à capisce è ricordu la cuniugazzioni di verbi francesi na vota e pi tutti?

forma pruvisoriu

Di u lingua currenti 16 di u tempu si pò esse qualificatu solu 5. Autres forma o ricunnisciutu underused è a presentazione o di pinzari a lu stili scrittura e mpòrtanu in cunversazione virbali. À traversu stu compitu amparera un pocu più fàciule, perchè si pò aduprà solu u prisente, passatu è tenses future, oltri ca comu forma imparfait Pronuncia passatu nditerminativu pi discrìviri azzione intazzati, o ripetutu in u passatu. L'ultima volta attuale hè immédiat passé, chì permette di voi à Cognome effetti cum'è hè accadutu.

Di studià i verbi di verbs in French, hè necessaria à nutà chì tutti i tempi sò divisi in dui grandi gruppi: i simplici è cumplessu. A furmari la forma verbu di sèmplice volte accuminzata sò cambiatu solu Chjuditura verbu. U cumplessu - ch'elli aghjuntu un verbu bonne ausiliari è être, unni iddu stissu è suggettu a lu canciamentu nicissariu.

sistemu inclinations

Francese verbo addipenni assai nant'à u inclination. I so quattru lingua: indicativu, per tutti i veri azzione indispensevule per richiesti e cunfraterne, u congiuntivu de espressai primure, o prubabilità è infini suspesi, traduttu in Russian incù u particella "to". Ognunu di sti in moods trova in tutte e tenses, puru siddu lingua orale usu Francese solu una Fraction d 'iddi. Pràtica, si basa supra lu significatu di la sintenza, hè necessaria di mette u verbu in lu sfondu dritta e lu tempu dritta (presente, passatu, o futuru).

Gruppi di verbs in French

Messa à u studiu di aspectual-timpurali forma di verbi, u studiente hè cunfruntatu cù tutti i destra e cu l 'essenza è sbagghiatu. Sè Verbi rigulari, è ghjè u 1u è 2nd gruppu, suggetta a smachjera regule di disinenzi educazione in un particulare tempu, i verbi di verbi Francese 3 gruppi dà i studienti assai di priculu. E puru siddu la maggiuranza di verbi irregulari sò spartuti in parechje subgroups di u so tippu, un'idea, qualchi eccezzioni sò sempre à amparà.

Hè megliu à principiatu cù Verbi rigulari, soprattuttu chì si pò ièssiri usatu a espressai quasi tutti i pinsamenti è azzione. All predicates-parolla emergenti, vinutu da altre lingue, o l 'internet, in autumàticu acquistà i segni di verbi rigulari di u 1u gruppu.

Li verbi rigulari finisci in -er

Guardà e parolle di 1 cuniugazzioni di verbi francesi. Chissi foru infinitu (forma infinitu), punennu fini in -er. A canciari li da a tempu a lu tempu, basta malati à tagghiò la noms de dui littri, e 'nveci rimpiazzà una nova paghjini. Un esempiu di parcussione di un tali casu - u verb parler ( «cultura, cultura"). U ritrattu mostra nzo chi succèri quannu cancia à u tempu presente, e persone è numaru ( "a vi dicu," 'You dì "," Si dici: "è cetara è cetara. D.)

Pi fari 'fàcili a ricurdari la cuniugazzioni di verbi francesi di stu gruppu in u prisente tempu, hè pussibili à facciacce, stivali, dentro, di u quali hè almanaccatu à diedrali dritta a la fini di la unpronounceable (-e, -es, -e, - E ent). Quessi sò i trè formi di lu singulari e la fini di la secunna pirsuna plurali. Dui disinenzi plurali di i parsoni 2nd e 3a (- corde è -ez) Ùn sò incluse in l ' "Boot" perchè ch'elli sò prununzia è stu differ da altri formi.

Fora di stu gruppu hà da esse u tortu verbo aller ( «vai, vai"), chì hà u so propriu regule di dei.

Verbi rigulari finisci in -ir

U Populu ùn hè particularmenti difficili, è i verbi di verbs in French finisci -ir. Iddi dinù pensu hè dritta è chjamata à i 2nd tippu. U gruppu ùn hè micca numarosi, rapprisintatu soprattuttu da azzioni assuciata incù u culore blanchir - «Blanch», rougir - «canadese blush", ancu s'è ci sò dinù altre attività, comu finir - «arrivata». A caratteristica di stu gruppu hè presente in tutti i so modi di i -i vucali nanzu a fine. Cliccà, di gruppu 2 caratterizata da l 'aspettu di doppia disinenzi -s cunsunanti in prisente plurali, in tutti i formi Imparfait, è in congiuntivu prisente è tempu passanu inachevé in tutti i formi.

Nota a similàri di i verbi di u 2nd gruppu cu li rapprisintanti di i verbi irregulari, l 'infinitu incù u listessu littri finali -ir. Cuniugazzioni di irregulare Verbi Francese ghjughjenu, secondu a regula differente, verbi nun hannu un doppiu -s in a so forma.

verbi irregulare

Largamente rapprisintàvanu lu terzu gruppu di verbi è diversi formi nizziali e differente manere di disinenzi educazione. Part di i verbi infinitu si -ir à i fini è s'assumiglia à cusì la 2nd gruppu. Lucca disinenzi cumuna di l 'infinitu, chì ponu subitu li identificà cum'è quelle di verbi irregulari sò -endre (difinsore - «prutege»), -ondre (Répondre - «risposta»), -re (prévenu - «à mette, messi") e tanti 'altri. Par furtuna, dizionari quì ciò chì tippu di un particulare verbu, è principia à pocu di sensu distinguiri li studenti verbi di verbi francesi di vari sub-gruppi.

minzioni Special meritu lu verbu être ( «esse") è bonne ( «hannu»). Si pò canciari cumplitamenti u so fundamentu, dunca, bisognu memorization. In più, sti verbi sò ingaghjati in a furmazioni di un mumentu difficiule, è cusì unepochi di i maiò in francese.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.