News è societàFilusufia

Filusufìa di Socrati: un brevi è chjaru. Socrati: l 'idei di basi di filosofia

U Pitàgura più intarissanti è influente di lu BC 5th seculu Socrati. Stu Pitàgura abitanti di a Grecia antica. Vita e Filosofia di Socrati (discrìviri macari assai difficiule ma avemu da pruvà a amostai a punti cchiù mpurtanti) sò liatu, cum'è vo vi vede da leghje stu articulu. Postu ch'ellu circava per veru sapè fà, micca solu à circava à vince più di un avversi, Socrati usata in un sforzu per ghjunghje la verità, lu stissu e tecniche romanu cum'è sufisti. Si mette tutte e cose in quistione e li piglià per a verità solu dopu à pinzari tropp'assai, tantu ca lu pinzaturi hè a prima riprisentante di u filosofia critica. filosofia Socrati tempu chjaru, è hè discrittu quì sottu è hè fattivu grazia à a vostra primura.

fonte di studiu

Socrati cum'è un Pitàgura fù bè cunnisciutu in u so tempu cù lusso publicu e so attività suciale. Iddu nun scrìviri nenti, tantu ca quandu a so storia, avemu s'appoghjanu solu nantu à i ricordi manca da i so sculari (in particulare, Anabasi e Platuni). Biography è la filusufìa di Aristòtili hè sistimau in i so scritti. A difficultà hè chì Platoni hè dinù un pueta, è à spessu inserisci so tesi in u dialogu, ch'ellu rapprisintatu comu un discussione trà Aristòtili e àutri beni-cunnisciutu da i so cuntimpuranei.

Ma, si pensa chì, almenu in i primi dialughi di Platuni ci dà un 'idea esatta di ciò chì a filosofia di Socrati, nutizie è megghiu.

"Euthyphro" Cosa hè pietà

In l ' "Euthyphro", per esempiu, discrivi la cunversazione assai critica cu Socrati cunvinta ghjuvanottu. I sugnu sapìanu chi Evtifron cumplettamente cunvinta in u rightness di u so pratichi, murarmenti ambiguu ancu in u ballò di Penalisation incù u so babbu, Socrati ellu dumanda ciò chì hè "pietà" (òbbricu murali) in u so parè. U puntu quì, ùn hè micca solu una lista di azzione chì ponu esse chjamati Pious. Euthyphro duvia dà una definizione generale, macchia u criticu di cuncettu "pietà". Ma ogni risposta, chì prupone di ghjuventù, sottumessi à una canadese critique impurtante di Socrati cum'è longu com'è Euthyphro ùn pò offre qualcosa.

l 'accunsentu di i dii

In particulare, Socrati refutes chjamate u pensà Euthyphro chì u currettu critère di n'attu - la vuluntà di i dii. Didàttica, i quistioni di ciò chì custituisci a "dritta" nascenu sempre longhi argumenti è i dii, sò à spessu à cuntrastu in sta elli stessi, oltri a ghjente, li chiacchiari di stu o chì attu hè sia bonu e malu. Socrati Euthyphro permette recoup (solu per i scopi di più discussione) è accunsentu una riservazione chì i dii ci vole prima divintatu cumplettamente unanimità nant'à sta questione (piacè nutà chì stu prublemu si trova solu in una cultura polytheistic).

Seconda, più ntî, Socrati face un bœuf furmali di criatrici sèmplice, dumanda: "Tu i dii, comu tali pietà, o pietà diventa devozione ghjustu parchì i dii, amuri miu?".

Nè di sti dui ozzione ùn hè micca bonu per a vulintà di pietà, Euthyphro pruposta. Sè i cosi dritta sò Pious pirchi disapprove di i dii, allura l 'rightness murali hè arbitrarie, cumpletamenti dipindenti à l' capricci di i dii. Sè i dii amuri pietà, comu tali, si seguita chì ci deve esse qualchi valori undivine surghjente cunnisciutu à noi.

A bœuf difficiule

In fatti, stu bœuf prupone una difficultà quandu facia a parauni di u murali di una putenza straniera. Guardà, per esempiu, à tematiche incù una struttura di listessu: "I mo parenti appruvazioni di stu attu perchè hè dirittu, o mio attu dritta perchè i so parenti disapprove di?", "The State pruibite tali cumpurtamentu hè a causa di lu fattu ca si tratta npitiusa; o hè npitiusa perchè u guvernu forbids hè? ". In u secondu casu in ognunu di sti casi, azzione sò currettu (mali) ghjustu parchì qualchi putere I (micca appruvazioni) elli. A scelta hè cusì ùn justificazzioni raziunale, postu chì hè impussìbuli di attribuisci a saviezza pò nigà di stu putiri esternu. Ma in u prima embodiment, u putere I (o disapproves) qualchi cumpurtamentu perchè ghjè iddu stissu a dritta (o di tortu), ùn hè micca dipinnenza hè. Chi è, dopu sta logica, ùn sò capaci à disciuplicà indipindente bè da u male.

Cusì, a filosofia di Socrati e Platuni, prestu prestu stirminiu diliniati sopra, Naturarmenti à ragiunà (s'ellu ùn duverà esse cunsideratu) u prugressu in a suluzione di ogni prublema filosoficu. Stu mètudu aiuta a eliminari sbagli quandu droghe incù tematiche seriu è chjama di indipendenza ntillittuali. filosofia Socratic concisely è chiaramenti rivilatu à noi par esempiu.

caratteru Evtifron, cumunqui, nun cancianu a lu finiri di lu dialogu si lassa lu palcu in u self-assicurati, è ciò chì hè listessu. Cù lu mètudu Socratic cunduce à a vittoria di la menti, ma ùn pò fracicume di quelli à i quali si Appellu.

"Scusa"

Duvuta a lu fattu ca Socrati nun era un sustinituri di l 'urtimi realità, u raprisintanti di u dimucrazzia atiniesi ellu avia accusatu di undermining la riliggiuni statu, è molestation zitellu. Stampa, ch'ellu affacciari in a so difesa, datu in l ' "scusa" di Platoni e nni duna un intelligenza alba di u accostu a la filusufìa di Aristòtili, u so raportu à a vita pratica.

pudori ironicu

Spieghendu u so filòsufu mission, Socrati una un messaghju l 'oraculu chì ci hè u più intelligenti di i Grechi. Allura doppu na serî di ironicu sforzu descrizzioni Pitàgura à refute l 'oraculu in s'arricorda cun atinisi bè cunnisciutu-, chì duvia di sicuru esse vitti ca iddu. Dopu à ogni omu, parò, Socrati ghjunse à i cunclusioni chì hè un 'aria di a saviezza, chì ùn hè micca abbastanza sti genti, veni à dì a ricunniscenza di u so ignuranza.

A filusufia di u tempu sufisti è Socrati

U scopu di sta quistione hè di aiutà populu accord vera self-cunniscenze, ancu s'ellu si porta à scuperti curtisia. A filosofia di Socrati, prestu prestu, è chiaramenti partiu, vene sempre davanti à sta quistione. Socrati inverts i metudi sufisti cù inconsistencies logica à mustrà (ma micca di creà) l 'apparenza di a rialità.

vera devozione

Ancu dopu à ellu fù trovu, riu, Socrati ricusatu a recant so credenze è e so pratica. Iddu nun dinù a accittari esiliu da a Ateni e dumanda u silenziu, insistètenu chì u discussione publichi di i prublemi cchiù mpurtanti di la vita e la virtù - un intigrata di ogni vita umana. Filosofu li piaci à more piuttostu chè disprezza a so filusufia.

Ancu dopu ch'ellu fù cunnannati a morti, Martorana (filosofia sistimau sopra) utters tranquillamenti l 'ultima parolla - riflissioni chì appronta tuttu di noi lu futuru. Ad avè dettu chì u destinu di l'omu dopu à a morte hè scunnisciutu, si campavanu palesa a so cridenza ind'a salvezza in u putere di raghjoni, chì hè annunziatu tutta a so vita è chì avianu u so ghjudicà. So da stu scopu ùn hè chjaru chì intreccia vinciu lu casu di a corte.

Drammatica imagine di un omu da Platoni, prifirennu à facci a morte, ma ùn lascia corre a so cridenza, hè u mudeddu di u futuru li filòsufi di antichità, ca pigghiau l 'esempiu di stu suprattuttu Pitàgura. A filosofia di Socrati, Platoni, Aristòtili, prestu prestu, è in termini di generali, hè assai simile.

"Creighton": la pirsuna e lu statu

Description of l 'ultimi ghjorni di Socrati, Platuni fu cuntinuata à "Creighton". Mentri in prigiò dici esicuzzioni, u filosofu cuntinueghja à riflette tranquillamenti nant'à i grandi Affare di mente a ellu hè sempre a grande. L'idei di basi di l 'la filusufìa di Aristòtili macari li cunzunanti quì. Ancu ghjudici sintenza inghjustizia ùn causari amaru Pitàgura o di zerga. Friends ghjuntu à a prigiò cù un pianu perfettu a scappari di Ateni e di stà in esiliu, self-impostu, ma Socrati tranquillamenti li seti in un fait discussione circa lu valuri murali di un tali attu, mettilu in quistione.

Di sicuru, Creighton, è l 'altru discepuli eranu cuscenti di u so maestru, è chi vinni digià preparatu per tali altrimente è argumenti ne facia in favore di u so pianu. A salvezza sarà muti rializzari ingaghjamentu persunale in a vita. Oltri a chistu, siddu nun voli à fughje, tanti ti pigghiari chi so 'amici tineva abbasta pi iddu, e accussì nun sò urganizati: a scappari. Cusì, in ordine di rializzari lu so travagghiu e di rispettu di l 'reputazione di amichi, Socrati appi a scappari da a prigiò.

A verità hè più cari

Ma u filosofu rietta issi argumenti comu aviri nuddu trattendu si di a verità. Cosa àutri putissi diri, si ùn conta. Mentre ch'ellu indetta in u "scusa" ùn serà vera à u parè massima, ma u parè di una parsona chì sà parlà. Solu la verità, pò esse una critère di decisione-creazione è u solu argumenti chì appellu à a verità, ci hè prontu à piglià u tuoi amici.

Socrati viaghjà da u principiu di murali generale:

- Ùn fà male (ancu a risposta à u male fattu da altre).

- Hè nicissaria di ubbidì, u statu.

Evitendu a sintenza di a corte Atinisi, iddu avissi scritta ncùantru à u statu, Socrati decisu ch'ellu ùn duvia scappari da a prigiò. Cum'è sempre, a so azzione sò fiducia cu lu corsu di a so ragiunamentu. Filosofu scelsi adherence verità è murali, puru siddu si ellu à a so vita.

In generali, u turnu di a cuntu abbastanza hè di mpurtanza funnamintali da u puntu di vista di murali, è u periculu di Socrati avissi a essiri cunzidiratu insubordination. Perciò, u vulè chì vi deve sempre à sente u Statu, ùn pò esse cusì assai sicuru. Da u puntu di vista di Socrati, u Statu deve curà i so cuncitadini, comu un female cù un zitellu, è parchì genitori sò sempre tene à sente, cum'è tù avissi sempre à sente u statu. Tuttavia, la quistioni di l'admissibility di un tali regina hè debatable. Ubbidì à i so parenti - una vuluntà pruvisoriu chì avemu piglià nantu, sinu à noi crisciutu, è di stà à sente u statu, noi deve longa sinu à noi muriri.

À a vostra primura, hè prisenta l 'antica filosofu Grecu Socrati. Philosophy brevi è, hopefully, hè chjaru hè statu dettu in stu articulu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.