Arte e spettacoliArt

Foto di Matisse. Artiste francese Henri Matisse

U famusu artista francese Matisse hà campatu longa vita, perchè ellu crea assai pitturi, opere grafichi, compositi sculpturali di ceramica è pannelli, include tecniche decoupage. U so travagliu hè apprezzatu da i so cuntimpuranei in u mondu sanu, ma spessu i so mètudi innovattivi addiventanu a causa di disputi feroci.

Ghjuventù

Henri Matisse hè stata natu in u nordu di Francia in u 1869 in a famiglia di un mercante di u veru grandellu. Hè rimissatu l'amore di l'arti da a so mamma, chì era piace l'arti di a ceramica. Invece, sicondu a tradizione, era Henri (cum'è u figliolu maiò) chì era di guidà a famiglia di a famiglia, dopu aduprendu di u Liceu Henri Martin in Saint-Cantin, si n'andò in a capitale per studia a lege à a famosa Scola di Lege. In u 1888, Matisse hà ricivutu un diploma di a legge è, tornendu à a so cità naziunale, hà cuminciatu à travaglià in modu di travagliu cù un attorney locale.

I primi passi in l'arte

Probabilmente, Matisse faria una bona carrera in a liggi, ma era micca statu per u casu. U fattu hè chì in u 1889 u ghjovanu intrì in l'ospitale cù un attaccu di l'appendicitis è hè stata obligata di passà longu duie dos mesi di u postoperatori. Per entretà u so figliolu, a mamma, Matisse, dà l'acquarelli, è ellu hà da passà aduprà cupià di coletta cartolini. Sta occupazioni attrae à u ghjovanu chì dopu à a dimissione di u ospitiu li disse à i so parenti nantu à a so intenzione impurtante di diventà un artista. Puchendu a resistenza di u so babbu, Henri hà numinatu in a scola di disegnazione in Tours, induve l'autori hè statu furmatu per travaglià in l'industria tessili. À a listessa ora, Ghjesù cuntinuau di praticà a lege.

Studiate in Parighji

In u 1892, Matisse decide dedicà à a pintura. À questu generale, torna torna à Parighji è accede à l'Acadèmia di Julián, induve studia prima à l'A Bouguereau, è dopu à l'Ecole di Fine Arts à G. Moreau. L'ultimi previsti un futuru brillanti per ellu è unu di i primi marcà l'innovazione di u ghjovanu artistu, espressa in intricatu cunglisazioni di diversi culori. Duranti stu periodu, l'artista Matisse hà spende i ghjorni in u Louvre, copiendu l'òpiri capulavori d'antichi maestri è artisti famosi di u XIX sèculu, chì, sicondu ellu, fattu in età vechja, aiutò assai u mastru in u so travagliu più grande.

Tempu Impressionist

Dopu à u 1896, i pittura di Matisse cumincianu à esse exhibitu in i salotti famosi di Parigi, è acquista una certa fama entre i parighjini di l'arti di Paris. Duranti stu piriodu, l'artista hè influinzatu assai da i Impressionisti è i so seguitori. Inoltre, moltu spessu, parlendu di e creazioni di i post-impressionista, i sperte citeci ancu quarchi òpere di i travaglii chì Matisse hà criatu: still-lives "The Bottle of Schema", "Fruits and Coffee Pot", "Desert", "Vajalei è Frutta".

In u prossimu anni, l'artist si mette in a sculture è u travagliu in a tècnica di divisionismo, chì implica l'usu di punti spacerati. In u 1905, una grande polemica hè causata da a manera di scriviri di u pittura di Matisse "Lucidatu, Paci è Lust", in quale combina u decorativismu modernista cun u puntillu.

Fauvismu

In cunsiderà u travagliu di Matisse, un pudere micca fallienti di esse a nova direzzione di a pintura, l'antenatu di quale diventò stu artista. Hè in Fauvismu. Doppu ca era un fenomenu assai interessanti, cuminciò à parlà dopu à u salone di u tardori di u 1905. Per questa prova, Matisse hà scrittu diversi travaglii, cumprese a famosa pittura "Donna in un Capra Verdi". In più, durante a primu decenniu di u XXu seculu, l'articulu hà attivatu interessatu in l'scultura africana, u articulu decorativu arabu è in u gravure di u legnu nurvigile, è prestu prestiti i motivi etnici accumincianu a penetraru in a so pintura. In ogni casu, questu ùn impedisce à i esperti di vede i travagli di stu periodu cum'è una parti integrale di u Fauvismu.

"Accademia Matisse"

In u 1908 in Parighji, l'artista fundò una scola privata di pittura. Hè stata chjamata "l'Academia Matisse", è duranti u tempu chì hà insignatu, 100 studenti di Francia è altri paesi europei graduate. A scola era libera, cum'è l'artist ùn hà perseguite l'uggetti cummirciali è solu volia trasmette a so visione d'arti à a ghjinirazioni più ghjovira.

In parallelu cù l'enseignement Matisse hà stampi parechji. Allora, hà creatu trè pannelli decorattivi per a casa di Mosca di u famusu russu SI Shchukin. In particulare, u so travagliu "Dance", chì pò esse vistutu in l'Ermitage, hè cunzidiratu una di l'òpiri cchiu famusi di u pittore.

A creattività entre dui guerri mundiali

In u 1920, l'artista crea tradezzione di costumi è scenery per u ballu "Nightingale" I. Stravinsky è hà scrittu u ciculu "Odalisque" in imitazioni di Renoir. Foto di Matisse di questu pezzu, in particulare "Kompotnitsa è fiori", fate a fama in u circhiu di i amatorii arti americani. Dui anni dopu, l'artista si va à Tahití, è crea un pannellamentu di 8 figuri di balli per a Barnes Foundation in Filadelfia. In u prucessu di travaglià in esceze per stu travagliu munumentale, spessu usa a tecnica di decoupage. Dopu si cunnisciuta da a so prima muse - Lydia Delektorskaya, a relazione cù quale hè a causa di u divorziu di Madame Matisse. Portraits di un ghjovanu emigraturi Russu, in quale l'artista hà esprimenu tutta l'ardore di a so passione passata, adornanu i meglius musei in u mondu, si pò vedà in Russia.

A vita duranti l'anni di occupazione

A Siconda Guerra Munniali diventa un teste seriu per Matisse. Per a vulintà di u destinu, resta in Nizza alla sola, distanti da i zitelli, è a so cunsulazione hè Lydia Delectorskaya. Fortunatamente, a liberazione di Francia da l'Alliati salviarda a figliola è anzianu moglie di l'artista da a morte, chì anu detrittu di a Gestapo per l'attività antifascista.

"A Capela di i Beads"

In u 1948-1953 anni. L'artistu hè travagliatu annantu à l'interiore di a cappella di Roser in Vance. Oghje hè cunnisciutu com'è a "Capilla di i Beads". In questu ultimu travagliu u maestru sintitalizate tutti i megliu chì era in u so travagliu in i tempi anziani.

I mursu di a capella sò chjubiti in chjappi di chjami bianchi, rapprisentanu San Dominicu in a forma di una figura senza una faccia 4,5 metri d'altu è a Santa Vergine cù u zitellu Ghjesù. Pudete vede ancu scènji di u Ghjùsinù Lastu, esecutatu solu cù pintura negra, è a capella hè corona cù una figura di u celu quì sopra chì a croce aperta cale.

Funti di a creatività

I pitturi di Matisse sò stati scritte in serie, cum'è l'artistu, stinendu per a perfetta, creatu parechji varianti di u stessu travagliu allora. I temi principali di i travaglii sò dances, pastori, strumenti musicali, boni boni boni cù frutta succulente, veli exotiichi, tapiti è tessuti variegati, è vede nantu à a finestra.

Per transmetre u piacè da u culore è a bellezza di i formi esterni hè u principal persicu perseguitu da Matisse. I retratos, chì i nomi chì sapete oghje, oghje sò l'adornamentu di cullizzioni privati è musei di u mondu, è anche u tempu di prezzu in l'auction.

Opere exhibite in musei di u nostru paese

Avete interessatu in a tècnica in quale Matisse hà scrittu? I ritratti (cù nomi, naturale) pò vedà in Russia. In particulare, parechji pitture di l'artista, cum'è "Blue Pot and Lemon", "Tableware on the table", "Vista di u Collioure", etc., sò esse exhibiti in l'Ermitage. Inoltre, in u museu. Pushkin cuntiniau i travaglii cum'è "Fish Rojo" è "Jugo Blu".

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.