News è società, Filusufia
Hè la filusufìa di li scienzi? prublemi sughjettu e basi di filosofia
Man diffirisci da l 'animali tanti segni, sia fisica è mentale. Un cane o di una Scimpanzé mai cumincià à riflette à u sensu di a vita, o circatu à sapè se. U fàuna esisti supra lu liveddu di instincts.
I pensu - a Pastime umanu préférés. Ogni ghjornu avemu dumandu se un miliuni e quistione è fighjulendu u mondu ingiru à noi per i risposti.
Hè scienza?
Chi riflessione custanti circa u sensu di a vita hè un compitu chì Castagna una filusufia. E accussì si hè da u tempu di anticu Iuropa. Hè la filusufìa di li scienzi? Pinioni nant'à stu tentativu differ.
Di sòlitu l 'attività hè vulia dì da scienza, andà à u studiu di una rùbbrica di la vita umana, o l' ambienti. I scienzi esatta sò numari, numari. In la littiratura, ci hè prosa, versu, è cetara è cetara. N. In ogni altre scienze, pudete vede i risultati tangible di u travagliu di scentifichi.
In filosofia comu ogni risultatu hà solu natura, intellettuale si trova in la rimuzzioni di SCUDISCIASSERO circa a vita umana è i so principii. A risposta, scienza filusòficu unequivocal ùn permette di ogni quistioni. Chì hè per quessa tanti pirsuni prifirìscinu à una quistioni circa s'ellu l 'filusufìa dâ scienza, à dà una risposta negativu.
L'arte di a riflissioni
Ci pò diri ca la filosofia - hè l 'arte di riflissioni. Hè pinsatu chì era u primu science, hè una cunniscenza generalized di tuttu ciò chì hè pusitivu, intorno.
A prima journal nant'à a Terra hè cunsideratu li filòsufi. Poi, comu lu sviluppu di certi lochi di i so riflissioni, ci eranu nove i currenti, chi sò separati in scenza indipendente. Ci hà da esse tandu interessante di sapè quelli chì sò à rifletta s'ellu l 'filusufìa dâ scienza.
U sughjettu di filosufia
Si gira fora chì ancu senza l 'unica pie, ghjudicamenti, axioms, la filusufìa si pò attribuita à i scienzi. Avemu vi capisce chì si studia pricisamenti zoccu prublemi sò solving, chi granni filòsufi era è ciò chì si parlava assai migghiara di anni fa.
So avemu trovu a risposta à una quistioni circa s'ellu l 'filusufìa dâ scienza. Ch'e no discurremu filosofia sughjettu.
In la littiratura, ci sò parechji idei circa chi hè u sughjettu di sta scienza. Ma ci sò spiigazioni listessi. Sè u parè gruppu, u li filòsufi cridiri ca l 'uggettu di filosofia hè:
scopra u mondu naturale circondu;
a cunniscenza di u mondu;
risolviri prublemi umanu;
cumunicazione cù Diu.
Chì hè, u sughjettu di filosufia seguita u assai criticu di sta scienza è zoccu studi.
funzione di filosofia
U rollu di filosofia in la sucità cchiù sèmplici eni fabbricatu in u studiu di a so funzioni. U dopu si pò distingue:
Worldview.
Metudulogicu.
Cchiu.
Predictive.
Integrating.
L'essenza di u prima funzione hè chì filosofia sviluppa à a riflissioni umanu, intelligenza di u mondu in u quale si trova, è u so postu in a sucetà. Grazie à st'omu, fond di la filusufìa, capaci di sobriu self-critica, oltri valutazzioni di u mondu.
Cù l'aiutu di una seconda funzione di a filosofia di u mondu sò cunvince à truvà u tastu dritta à què cosa nova. Sottu la chiavi si riferisce à i metudi di ottenimentu nove infurmazione. Per esempiu, unu di issi - a dialettica. It ricìa à amparà l 'uggettu di ricerca basatu supra lu studiu dî ricci tuttu di u so paràmetri, proprietà, è onore cu àutri uggetti.
funzione cchiu ricìa omu la cumprinzioni teorichi di i criazioni di novu i metudi di a ricerca è a cunniscenza. Stu significa chi à l 'intelligenza di u Pitàgura mondu, apre novu pussibulità di studiari l' ambienti.
U quartu funzione hè chì a filosofia di scienza, aiuta à fà divi individuale di l 'avvene. À ringrazià à una currettu cumprinzioni di l 'uggetti naturali di a materia è i principii di l'universu tanti filòsufi cèlibbri di u passatu arrinisciutu a truvà quelli chì sò principi e liggi chi hannu statu usatu bè in i scienzi muderni.
funzione Integrating aiuta una persona à urganizà a so cunniscenza di u mondu, favurizà a ricerca, è cetara è cetara. N. The filusufìa dâ scienza allistineghja tutti i infurmazioni è mette in u so locu, stabbilennu raporta specifichi. Cusì hè furmata una basa cumuna, chì aiuta a fari tutti i novi scuperti.
Ognunu a scola hà i so pinsamenti filusòficu e idee, intelligenza di l 'universu. ch'elli sò difenda. Prènniri cunfidenza vicina cù multilinguismo pupulari.
a scola di filosofia
Diffirenti lochi di lingua è muvimenti chì sò zitu o impastughjata in filosofia, un discretu assai. Pigliatu e so parte di u puntu, un'idea. Chì hè curretta, perchè la menti umana cù u Epoch hannu canciatu, qualchissia hà cridutu in dii, mentri àutri crede chì avemu bisognu di ritruvà nant'à u putere di scenza e dâ ticnoluggia.
A prima scola di filosofia aduttatu generalized chiamatu pri-Socratic. Va bè, sti sunnu li tinnenzi chi eranu prisenti nanzu u grande filosofu Socrati. Lu cchiù mpurtanti era l 'insignamenti di c'avissi cuniatu, Eraclitu è Democritus.
abbasta enough, anchi si la scola di filòsufi si messe à esisti circa 4 milla. BC, ancu tandu ùn hà micca pruvà à spiecà u fenomenu stranu à u dannu di magia è ùn si rifiriscinu a li dei. Sicondu elli, era pussibili a fàrici nenti, la cosa principali - à truvà u sapè fà nicissariu.
U rollu di filosofia à a vita umana è mittìanu à un 'epica chì si chjama a mane Hellenism (ci hè 4 à 1 seculu aC. E.). Scetticismu, stuicisimu è altre lingua italiana dice chì tutte e di u mondu hè value, è hè in una lenza.
Arcuni di li hà cridutu chì omu statu creatu per a ostaculi, duluri e peni, mentri àutri pruvatu à truvà u chjassu shortest a felicità. Iddi sò cunvinta chì felicità hè nella omu ellu stessu, ùn hà bisognu à circà in i dii, o altri populi, valori materiale.
medievu
Avisi di i filosofi di u Medievu sò cunnessi cu pinzari populi di ddu tempu. A pupularità forza crescente di a riligione cristiana hà avutu un impattu nant'à u prumuzioni di l'idei assuciata cu Diu, da a fede in qualcosa supiriuri.
A filosofia di ddu tempu cunzidiratu lu prublema di a Scrittura è adurà.
A., scholastic, rialisimu circava risposte à pruvàrinni l 'asistenza di Diu, è fattu dâ sò esistenza. Nominalists dicisti ca tuttu in u mondu hè unu. Si crideva ca lu munnu, comu si fa sulu dintra lu ciriveddu umanu è hè necessariu di studià ogni sughjettu traballat, senza associating si cu àutri.
Era dinù un mistica è a direzzione in lu la filusufìa di l 'èbbica, basatu nant'à lu vulè chi u Church ùn tocca à truvà à Diu à omu. All vi tuccherà - hè u remoteness e portu da u mondu esternu.
Renaissance
filosofia European di chi éra sapere grazi a tanti pirsuni suprattuttu è maiò. Ognunu sà circa lu Leonardo da Vinci, Michelangelo, Machiavelli. Chì sò in lea cù u novu direzzione di filosofia - umanitati.
Sapemu chì in stu periodu di Diu, ci va cu la prima pianu. In la menti di la genti sò cambià i valori primariu. L 'omu è di u mondu (nature) sò l' uggetti di cchiù mpurtanti di lu studiu di la filusufìa. Umanesimu nfusca chi 'omu, sopra tuttu - si tratta u luce di tutti li cosi.
Di sicuru, micca à dì chì religione hè u principiu nigatu lu Rinascimentu. Li filòsufi si messe assai capisciu lu fattu ca la chiesa, - u travagliu di l'omu, è ogni omu hè subjunctive. Stu statu ghjustificata da u crave cresia di merchenzie inghjuste è u so viciousness. New valori sò divintatu una parsona chì duvia strive to esse perfettu, chì hè cum'è à Diu.
A nova filosofia
U principale indicazione di u novu filosofia hè empirisimu, rationalisme, idialisimu particulari, agnosticism. Sti linii foru sviluppati da 16 à 18 di u seculu.
Aduprà lu mètudu deductive nvintò la prima ùn fù Sherlock Holmes. un tali lu mètudu veni essa pruposta rationalists mitacugnizioni. Ci hà cridutu chì a risposta a ogni quistioni vi tuccherà à andà à pocu da pocu da i infurmazioni generalized à facts, più dettagliata. E possi amparà circa di u mondu, à truvà i risposti.
Empirisimu veni assuntu ca siccomu la nascita di l 'omu hè un linzolu muta, imàgini è u testu chì càmpanu in a dimarchja di crescente, su, a nascita di un novu blog. È in ordine per cunnosce u mondu sanu, tù avissi a usari u sapè digià acquistatu, cuntrollà a so sputichezza è veru.
idialisimu particulari pensa inaccuracy di ogni duttrina. À studià cosa vi tuccherà à avè veri a cunniscenza, è pòpulu solu ùn pò avè u infurmazione necessaria.
U mondu hè videndu à traversu l 'abbé di a so cuscenza umana. Chì hè, ogni finominu chì pò vede, sente, sente, cuntata travagliata, è si dà u so cunchiusioni.
Certi piace u culore turchinu, mentri àutri ghje lu. So cu tuttu altru. Hè impussibile à ssu cumplettamente qualcosa senza sapè a verità.
Rapprisintanti di filusufìi agnostic hanu pruvatu à pruvà chì ogni cunniscenza deve esse apertu nantu à a basa di spirienza e la lòggica. Ci hà cridutu chì a scienza ci hè micca locu ogni tiuria, è tuttu deve esse novi campa à parta da a ricerca.
Più luntanu, è più luntanu da i filosofi, medievale indulged idei fidu a riligioni.
The Age di i Lumi
Di sicuru, p'asempiu l 'èbbica di la filusufìa, pò micca esse ignoratu è stu periodu, chì in lu 18u seculu, ci detti a granni pinzatura com'è Voltaire è P. Holbach.
À spessu tempi sti filòsufi chiamatu lu secunnu èbbica di lu Rinascimentu, è in fatti ci, è vi pò fighjulà un novu giru in u filosofia assuciata incù u négation di religione, chì "acchiana" in ogni capu. E ristaru ghinocchia davanti à e so idee è la filusufìa uccidintali.
I valori nòcciulu di i Lumi umanu hè a siguenti:
U cultu di l 'omu.
U cultu di ragiuni e scienza.
Cridenza in lu prugressu scintìficu.
U négation assolutu di religione è tuttu cunnessi cu lu.
L'idea di parità è educazione universale.
Cosa hè veramenti nunda à dì, si in lu 18u seculu, creatu u prima vittura. u prugressu scentificu è innuvazioni ancora forti influenza nantu à menti l'omi. U bisognu à discriva u stranu finominu di a manifestazione di a putenza divina, o urìggini miticu hà spariti.
U scopu generale hè chì una parsona hè in gradu di creà i so arnesi è miccanismi chì ponu travaglià in autumàticu, inspirati da u sensu di u suprana nantu à tutti i organism vivant.
filosofia post-classicu
So turnavamu à u 19u seculu. A filusufia di u tempu, e tanti studiusi muderni assuciata incù i grandi nomi: Marx, Frans, Schopenhauer, Nietzsche, è altri. Tutti i so 'rangu di i sfarenti rughjoni di filosofia chi seguitate.
Li siquenti spazii cuntari a filosofia post-classicu:
matirialisimu;
antropologia;
positivism;
irrationalism;
prammatisimu;
filusufia di a vita.
Andemu guardà a più tecnica i esercizi più pupulare di elli.
matirialisimu
U principale inspirers ideali di sta tendenza era Marx è Engels. Iddi èranu custretti à leghje libri di tutti i sculari è i studienti à l 'Unioni Suviètica, - ùn hè stupente, parchì in quelli ghjorni, l' idea di u matirialisimu cumunisti, hè unu di i principali.
Correct parlà micca ancu u matirialisimu e filusufìa pulìtica Marxista, chì cumporta lu modu di pinzari a circa di u mondu à traversu l 'abbé di u materiale. Bas di u filusufìi era sicuenti:
Di tuttu in u mondu hè fatta di materia fisicu. Hè a vita è hè sempri stata, ùn hà di creà una.
U objectivity di u mondu ùn pò micca u cuscenza di ogni omu. Di tuttu in u mondu pò esse cunnisciutu.
A diffirenza di lu ntra filusufìa pulìtica Marxista pò esse chjamatu manere ùn dirivatu di capì u mondu, è u so metudu di a cultura, mutazione di un modu rivuluziunariu. Chì ci hè un bisognu à amparà calcosa face ùn sensu, si dicìa ca chistu è un ghjetti di tempu. Hè megliu à purtà un fasciu, leghje i reguli, è po scambià li à pienu u to 'bisogni.
U futuru principale chì ognunu si 'ntisi u stessu ancu in l' èbbica suvietica, era a mancanza di ricunniscenza di u r'individdualitati è u bisognu di struzioni spirituali di genti.
anthropologism
Tedesco classicu Feuerbach pinsatu chì omu hè un pruduttu di a natura. Stu hè u fundamentu di a so antropologisticheskoy filosofia. Prusu cci parsi lu sintimentu d 'amore, chi hè u mutore principali. Iddu accusatu chi li basi di 'amore hè riligione.
In ordine à capisce i fundamentali di l 'universu, hè necessaria à capisce è scopra u dispusitivu di a persona sana sana - tramindui fisicu è psiculoghjche.
positivism
U nomu di sta filosofia vene da u sensu di u so dichiarazzioni funnamintali di basi. cunniscenzi nicissarii chiamatu pusitivu (o pusitivu). À truvà li vi tuccherà à aduprà dati impirica di tutti i scienzi, oltri acquistatu da tesse li nzignamenti di ognunu d 'iddi.
In autri paroli, positivism vulìa ca la filusufìa nun si esisti comu un 'unità siparata di la canuscenza, e avissi a èssiri na sìntisi di scuperte di àutri campi, scientificu.
A filusufia di u 20u seculu,
Caratteristiche di filosofia 20u seculu, dici ca multilinguismo currenti sunnu sulu na sìntisi, o dozing 'idei di li filòsufi di i tempi passati. A tendenza menu ùn hà cambiatu da lu piriudu prima - la persona hè u sughjettu principale di la filusufìa.
U principale multilinguismo glubale pò esse citatu neokantiantstvo, hermeneutic, antropologia filusòficu, logica Freudism filosofia e néo-freudianism, phenomenology, Alessio, personalism.
Cumplitamenti idei novi chì ùn sò listesse à a direzzione di nanzu di riflissioni filusòfica pò trova in a logica. Si prupone una filosofia chjaru cum'è pseudo-scenza par via di verification. Ma altre dumande sò state solving da una sola lingua, chì vi à unificà propriu tuttu u scienza attuali.
U riprisentante principale di sta tendenza - Russell - statu cunnisciutu pè u significatu di i fundamenti di a logica matematica.
Comu si pò vede, a filosofia hè multifaceted è inexhaustible in termini di la canuscenza di l 'omu e lu so' esistenza. Pudete puru aduprà sti mètudi e manere di osteria di u mondu di lu so 'self-di sviluppu comu nu scherzu intelligenti, struitu e pinzari e persone.
È hè impussibile a distìnguiri tra filusufìa europea, o Western - hè funnamintarmenti sbagghiatu. Ùn cambia, unni a lu munnu, na pirsuna campa, si pò sguassà à un particulare duttrina.
Similar articles
Trending Now