U sviluppu intellettuale, Riliggiuni
Libru di Wisdom: quale hè u veru autore
"Wisdom" in Greek Bibbia - lu libru, l 'au contenu principal di quali hè a duttrina di u principiu, l' uggetti e l 'azzione di u Wisdom di Diu, in u mondu sanu. Nomu di lu re Salamuni in lu mosciani chì i autore hè u so narrativa volte u nomi di un anticu capu. Dopu à tuttu, ci fu lu primu maistru di saviezza, biblica è u so riprisentante principale. "The Book di Wisdom" nant'à u sughjettu di u so assai simile à u "Glissonius di Salamuni." Ma noi vi pruvà à guvernà quelli chì sò dinù u so autore principale.
"Wisdom di Solomon" - u libru è u pastu di la menti
Da li tempi assai antica era pinsatu chì stu travagliu stati scritti da re Salamuni. Issu parè, in particulare, ci palesa cum'è babbi è i prufessori di la Chiesa, comu Kliment Aleksandriysky, Tertullian, St. Ciprianu, è cunziddiratu era basatu supra lu fattu ca lu so nomu affaccatu in u scrittu. Successivamenti, sta frasi, hè rinfurzatu difesu u Cresia Cattòlica, sicondu à u so dichiarazzioni, lu libru corresponded di canonichi, chiesa.
Errore di dirittu custituitu in u fattu chì, Prima, vogliu, u "Libru di Wisdom" in lu urigginali fu scritta in grecu, è micca in Ebreu; secunnu, u autore hè pràticu cun filosofia greca - Platoni, Stoics è epicureans; Infine, u autore ùn hè micca una resident di Palestina è si riferisce à l 'usi e custumi grecu e mintìrisi; è, fourthly, u libru hè cunsideratu à esse canonical è ùn ponu esse scritte da Solomon, s'è vo partendu da u Regulamentu di u Sacru Apòstuli è i Epistles di Afanasiya Velikogo.
Pinioni circa l 'auturi
In i ghjorni di Jerome avianu altru upinione: chi l "Book di Wisdom" hè statu scrittu da Grenairon Aleksandriysky - i ripresentanti di i Ghjudei domma P'aggiuntari ellenistico di u riliggiuni abbràica cu la filusufìa greca. Stu parè era basatu supra lu fattu ca lu prodottu era assai simile à a duttrina di u Logos di Philo. Ma sti similarità era esterni solu. U Populu ùn hè pensatu chì u autore di "Wisdom", chì vulia dì sottu Philo lu Logos. È frà elli ci hè un punti assai chjaru cuntrastu. In u Libru di Wisdom l 'urìggini dû piccatu, e la morti hè spiegata comu "fini di u diavulu", ma Philo vista susteni ca nun putevanu, perchè ch'elli ùn crede à l' esistenza di u male in u principiu di u mondu sanu, è a caduta di l 'progenitors di a Bibbia, si sapia spùticu allegorical. Dinù a tiuria di pri-esistenza sò videndu un'antra manera - autore di u libru è Philo. Sicondu à i insignamenti di u libru bè animi vinuti a pulizziari la corpu, secondu a Philo - u cuntrariu, l 'animi falatu è piccatu mannò a terra, in u corpu. Li punti differ dinù da i punti nantu à l 'urìggini di idolatry. Pirciò, Philo micca pussutu hannu scrittu stu libru.
Provi à truvà u autore hà fiascatu, accussì vi pò calculà solu u fattu chi u autore hè un Ghjudeu, l 'àutri dialetti grechi, abbastanza struitu, di Alessandria bè spirimintatu in filosofia greca.
Tempu, locu e mutivazione di u scrittu
Dopu à a-tremenda Analisi pò esse iddu pinzava ca stu libru hè scrittu à a fine di u regnu di Tulumeu IV, re (francese gg ok.221-217. AC) è più prubabile in Alexandria, in Egittu. Si pò esse vistu da u testu, u autore hè bè spirimintatu in u Philosophy Jewish-di Alessandria, è face allusions di riliggiuni egizziana.
U scopu di scriviri un trattatu, hè pinsatu à sò stata chì u "Libru di Wisdom" n urìggini avìa di u rè Siria e Egyptian a trasfiriri elli parechji insignamenti divinu Girolamo è i missaghji.
cuntenutu
U tema principale di u cuntenutu di u libru hè l 'insignamentu di a saviezza di i dui lati di u fundamentu di u filusufìi più bè cunnisciutu-. A prima - una rialità virità Ùn ci hè datu in carciarati. A seconda - una rialità particulari, chì cunniscia da u sensu di u puntu di vista di u scopu.
In stu casu, ùn ci hè un esempiu bellu semplice: u mondu hè à Diu. Quissa hè una rialità scopu (comu foru, una Canzone da un puntu di matematiche di vista, si sbucina ùn prova) chì ùn si pò tuccari, o sentimu nant'à un livellu fisicu. A so saviezza hè mustratu direttamente in a nostra anima. Cum'è à u particulari, hè u raportu persunale di ogni parsona à Diu, è una cunniscenza di ciò chì si prupone à chiunque crede in ellu nant'à un livellu spirituale.
tri banni
U libru hè spartuta nta tri parti principali: la prima (. IV Sec) dice chì solu a saviezza pò addivintari chairwoman à ghjunghje è veru eternità benedettu, in a cumpetizione di i falzi insignamenti di i Ghjudei, chì si nigatu.
U secondu (VI-IX Ch.) Porzione cunsistenti didicatu à l 'insignamenti di u so' urìggini, oltri ca comu lu valuri cchiù avè tali cunniscenza è maiò aspetti in u nivellu di i so riesciti.
A terza parte (X-XIX Sec.) Ghjè un esempiu storicu di ciò chì pò esse felici solu i genti ca pussedi sta a saviezza. Ùn sapendu lu, la perdita, o rigezioni ogni nazione, cunduce à u dégradation e cuntaminazione (as Egizziani e Canaan).
cunchiusioni
U libru "A saviezza di Solomon" (u recensioni circa lu sò i servi diretta) hè unu di i ducumenti velikopochitaemyh di tutti i tempi, chì mostra a so unità Venus di Diu, è omu. Priscinniri di u so urighjini noncanonical tempi antichi era cunsidarata una propiu chiddu di quelli chì circava lezioni di pietà è di saviezza.
Similar articles
Trending Now