Furmazzioni, Lingue
Nanzu ", o" vince. A vince nanzu u cunghjunzione ", o"
Hè una vince davanti à l ' "è" chi serbit? A risposta à sta quistione pò trova in u materiali di stu articulu. Cliccà, vi Mulateri Di L'amparà circa s'ellu o micca à mette una vince davanti à l ' "chi" e "quantu".
infurmazione generale
Di sicuru, sai chi l 'Unioni si chjama a parti ufficiali di discursu. Grazi a lu furmalizza rilazioni trà l 'individuu pruposte in u testu, a so parti, o lu stissu e parolle. Però, ùn ognunu sapi luntanu quandu mette in fronte, di elli, vince, è quandu micca. In ordine à acquistà issa infurmazione, avemu sò chì prisenta una pochi di e règule di basi.
Quandu trovi in fronte, di "o di" vince, è quandu micca?
Cunghjunzione "o" hè disjunctive. Qualchì volta un vince in fronte di ellu, è qualchì volta micca. Cunziddirati dui casi in più tecnica:
- Nanzu ", o" vince s'è l 'Unioni hà curputu ripetutu in esempio semplice, chì hè assuciata in unu cumplessu. Quì hè un esempiu: "Ùn si o di I!", "Or neri, o biancu o rossu", "Or I Mulateri Di L'tumbà k o di fretu okostenit o di frunti qualcosa vi vulari". Si deve dinù pò nutari ca stu duminiu hè micca solu a porghju una ", o ... o". A vince è cù u n'u comu "e", "Il", "nudda", etc. Per esempiu :. "È certi giramìanti è malatu, è u corpu, assai foist", "Nemmenu u sole I ùn pò vede, senza nuvuli, senza lume ghjornu. "
- Nanzu ", o" vince s'è u sindicatu usatu esempio cumplessu, induve sò liatu 2 o più esempio sèmplice. Quì hè un esempiu: "Ùn vi sò stanchi per via di a timpesta, dehors, o doze de la fatigue notte", "Chì hè esse cummossu di u paese, o di ciclu I attraversu qui '. Si deve dinù pò nutari ca na règula listessu fanu e congiunzioni cume "e", "iè", "a", "iè, è", "o" etc. Per esempiu :. "U mare, gridò, è l 'ondi sò forti cummatteru contra la spiaggia" "pinna si firmau battìa, è altri acelli era mutu", "mamma pasà u bancu fora di la porta, e mi n'andò di u magazinu."
- A vince nanzu u cunghjunzione "o" Ùn hè misi, si junceru cu l 'aiutu di li so pruposte, hannu un membru sicundariu cumune o di un parente soggiru. Quì hè un esempiu: "Ogni ghjornu andàssine da u molu vinni a vela un catamarán o una barca". U listessu duminiu à sente a parolla "e", ", ma", "o". Per esempiu: "Nta li strati di Cars è occasion diriggennusi stati Ippica."
- Ùn vince, si u sindicatu hè usatu pi culligari li banni homogeneous di u filaru, ca sunnu cumprinzibbili suprana. Per esempiu: "Oghje o dumane", "s'ellu si sà si o no?".
Avà sapete induve a "o di" vince, è quandu micca. règule presentati m'aiuti voi scriviri na bona lettera o un testu.
lucca n'u
It S'avissi a nutari ca cu prublemi generale à truvà Ùn solu in l 'usu di "o" unioni, ma da cù a parolla "chì" e "quantu". Guardà sti casi in più tecnica.
Quandu ci vo ùn mette un vince davanti à l ' "chiddu"?
- A vince davanti à l ' "chiddu", o, dopu ùn si mette quandu usatu in a frasa "... è solu chi", seguita da un nome, o pronomi. Quì hè un esempiu: "Solu e divertimento chì u cuncertu na vota un mese", "Solu soldi, è chì quartu in u mio sacchetta", "Chì hè tuttu ciò chì cammisa u corpu", "lu discursu circa sulu iddu," "solu, è u lume chì sta scatula. "
- Prima di sta parolla ùn deve esse una vince in casi induve hè a parti di u esempio irreducible "à chì qualunque u costu", "ciò chì l 'infernu", è cetara è cetara. Par via, in u frasa "à Campu Tondu à essa" la vince ùn hè ancu necessariu.
- Prima di tali parola ùn hè micca nicissariu di prupona una vince, s'ella ùn rapprisintari subordinative, chì hè una sintenza è cumplessu, è, per esempiu, i parenti particella. ( "Baccini, u celu chì vastu oceanu").
- Sè sta parolla hè un tuttu di l 'Unione Europea, prima di lu dinù ùn micca bisognu di un vince. Per esempiu: "Due à u fattu chì ci erani mai pisanti in u forêt hè piena di funghi."
- Ùn vince, si sta parolla vene in un pronomi Prefissi. Per esempiu: "Chì ùn còciri di russu," "Cosa ti fazzu s'eddu ùn esce da nantu una data"?
Quandu l 'vince?
- Sè a prima parte di a pruposta hè una particella cumplessu, "solu", u verbu "cunnosce", "fari", "l" è l 'cunghjunzione "chi", e la secunna parti hè periculu di prisentà un verbu davanti à l' "chi" deve esse un vince. Quì hè un esempiu: «Da cinque à la matina finu a la sira, è solu voi sapiri chi vi sò à pusà quì," "ch'elli ficimu cu me nanna chi sala industriale".
- Vince nanzu "chì" ci vole à mette, se la secunna parti di la sprissioni hè a parti sinus di una sintenza cumplessi. Quì hè un esempiu: "Una nova è chì i fratelli pigliò u cunsìgliu cumu purtà à riempia," ", presto a la matina si senti chi assai prestu u sole vene fora".
- Vince, si 'ca' pesa com'è una particella. Quì hè un esempiu: "Cosa avete ogni settimana hè chì?", "Cosa ti sempre?".
Quandu I deve mette una vince davanti à l ' "comu"?
Prima di l ' "comu" d' un vince in 3 casi, E ex:
- Sè l 'Unione Europea hè a parti di i sprissioni, chì in u so rollu simile à la parole sapete: com'è una regula, dunque, cum'è un eccezzioni, mentre ch'elli sò avà, comu sempri, comu ora, comu si in u scopu, per esempiu. Quì hè un esempiu: "In la sira, comu si da disignu, la rosa principia", "Sta solitu ùn succedi assai spessu," "Iddu è, cum'è sempre, a fini di a riunioni."
- Sè tutti i parti di una sintenza cumplessu cunnessi Union dati. Quì hè un esempiu: "Avemu longa fighjulava com'è li ciumara acqua", "Ci sò longu fighjulava u embers ùmili à u focu".
- Sè l 'pruposta hè prisente circustanze, chì hè spressu schjavitù cumparativu, principianu cù stu sindicatu. Quì hè un esempiu: "a voce di u zitellu sunau comu 'na campana,", "The ragazza parravanu comu un usignolo."
Hè impurtante di sapere!
Sè ogni pruposta cuntinueghja dopu à u sciffru incù u sindicatu, allura si tratta di sicuru a lingua hè. Per esempiu: "Pigghiau un longu ochju, cum'è dopu l 'acqua, ncapaci di rumpiri luntanu da un tale spetaculu."
Quandu voi ùn deve mette una vince?
cù Union pruposte, ùn tengu un vince in 5 casi:
- Sè l 'Unione Europea in u sciffru usatu comu l' azzioni avverbiale. Quì hè un esempiu: "L'ombra fù writhing comu 'na serpi". In sti casi, u sensu pò facirmenti esse sustituitu in un nome simile (una sarpi) o di nome, standing à casu funnamintali (sarpi). It S'avissi a nutari ca nun sempri la cundizione di manera cù piena canusciri pò esse distintu da comparing i circustanzi. In sta volta ci hè un discretu assai di sbagghi.
- Sè un tali parolla hè inclusa in la idioma circulazioni. Per esempiu: "Duranti a cena hà statu à pusà in u pin e torra."
- Sè sta fronti leva trà i predicate è u sughjettu, è senza lu avissi a èssiri nicissarii à mette una acquavita. Quì hè un esempiu: "U lavu hè cum'è un specchiu."
- Sè una parulla face parte di u parte principale di a sintenza (predicate), è lu sintenza iddu stissu senza chì sciffru ùn hè micca cumpleta sensu. Quì hè un esempiu: "Hè tinia com'è un 'armata."
- Sè sciffru hè un scopu nigava analysis of "micca", o unu di i particeddi hè sèmplice, veramenti, quasi cumpletamenti, cum'è, dì, nu l'un li capiddi. Per esempiu: "Sò tutti i Nun mi piaciunu i altri", "i so capelli è nu di li capiddi ricci comu un patri."
Hè impurtante di sapere!
Rapprisintazzioni di la palora pò ièssiri usatu comu un unioni hé unu "comu ... beni," "parchì", è battutu "da u tempu chì," "dipoi", e accussì via. In sti casi, a vince deve micca esse messi. Quì sò qualchi esempii: "Tutti li finestri, comu un palazzu, è in casi strasurdinariu sò aperta," "Ghjesù ùn purtà manghjà è avà forti Girmania stu, mentri hè vulsutu à manghjà".
Similar articles
Trending Now