News è societàFilusufia

U filosofu Jewish Martin Buber: biografia, a vita, a creatività è ntirissanti custatti

Martin Buber - u gran umanista giudaichi e filosufu, oltri ca comu beni-canusciutu figura publicu è religiosi. Sta sumiglia hè ambiguu, hè assai difficiule. Certi circadori ellu un tiòricu, u fundatore di Zionism guardà. Altri chjamate filosofia Linguist di u prima rannizza. Quale hè primurosu di Martin (Mordechai) Buber? A so biografia è i principali travagli serà dedicatu à u nostru articulu.

Filosofu vissutu in un longu, ma lu poviru evenimenti vita esterni. Ma, però, era u sughjettu di parechji opari biugrafichi è studii. nomu di Buber hè famosu munnu. Hà travagliatu in vari campi dâ cultura. Cuncerna micca solu a filosofia di asistenza umana, ma dinù educazione, art, pricisamenti, pulìtica, riliggiuni (in particulari Studies guarani). U so travagliu nantu Hasidism traduttu in parechje lingue. Ma lu litturi Russian è dispunibbili ùn hè tantu l 'òpiri di u filosofu. ma iddi eranu spustatu à "arti Jewish", "rinnovu Jewish" è un numeru di articuli. In l 'anni sittanta e ch'elli eranu forwarded à i fondi spiciali. travagghi di Buber stati ristampatu è ghjunghje à mezu à i citadini Soviet prugrissiva in samizdat.

Biography Martina Bubera. Zitellina è ghjuventù

Mordechai nascìu (Martin) Buber in Vienna u February 8, 1878 in una famiglia Jewish abbastanza ricca. U picciottu nun era ancu di trè anni, i so parenti ripudiata. U babbu, pigliò u so figliolu di Liòpuli (oghje Liòpuli, Ukraine), chì era tandu parti di l 'Imperu Austru-Ungàricu. Sta cità hè in casa di u missiavu di u latu di u babbu, di Martin - Solomon è Adele. Shlomo Buber (iddu muriu nta lu 1906) fu nu stissu ricchi. Ma ch'ellu era famosu in Liòpuli hè micca quessa, è chì hè statu un tercani geniale in u teatrali Boccaccio. È dunque un gran putere in u cullettivu Hasidic in Liòpuli. Missiavu è carusu instilled l 'amore di a lingua ebraica. Iddu iniziu apertu e so porte à u core di u passiunente è misteriosu mondu di Hasidism - muvimentu riliggiusu chi ci fubbi a la mità di-XVIII seculu, à mezu à i Ghjudei di l 'Europa urientali. Minnanna, lettura, carusu currículum da u Kabbalah, è u so missiavu nsignò Hebrew, instilled un 'amore di litteratura è religione.

Hasidism è i filosofia di dialogu Martin Buber

In Liòpuli avvene filòsufu amparatu circa l ' "Pious" ghjudaisimu. U fundatore di Hasidism, Yisroel Abigaille Semme Vaincu, hà cridutu chì vera a fede ùn hè micca in u insignamenti di u Talmud è in l 'attaccamentu à Diu, cù tutti i nostri cori,' anima ecstatic pruduzzioni mistiche di prighera calda è sinceru disembodied. Stu estasi religiosa succèri dialogu dritti cù u Creatore di u Universu. Per quessa, u Hasidim sò muvimenti luntanu da DEGLINGUANT stretti esterni di ghjudaisimu. À quelli chì communicates arricchisci cu Diu, tsadiks hannu la capacità di a prufezia è impatiente. Sti genti Pious aiutu è altri Hasidim aricchi a salvezza è purificazione da u peccatu. tuttu stu mondu misteriosu è misticu di assai influenzatu u ghjovanu Martin Buber. In u so libru, "I mo manera di Hasidism" Si dice chì in un mumentu si capissi u criticu di tutte e religione umanu. Sta cumunicazioni, dialogu incù à Diu, u raportu trà I è Ò.

Adulti. anni adulescente

Missiavu stissu fattu di sicuru chì u so bisfigliolu hè un 'educazione brillanti. À diciottu, Martin Buber juncìu la duttrina di l 'Università di Vienna. Doppu essiri lauriatu, cuntinuau a so educazione in altu di lingua in Zurich e Leipzig. À l 'Univirsitati di Birlinu u so prufessori eranu I. Europa e Georg Simmel. In vinti anni, u ghjuvanottu si interested in Zionism. Era ancu una delegate à l 'Third Cungressu di u muvimentu giudaichi. In dicinnovi centu è prima annata sirvuta comu l 'edituri Zionist di u sittimanali "De Welt". Quandu lu partitu frazziunata, Buber, ca campau a ddu tempu in Berlin, funnata a so casa, edizione chiamatu "Yudisher Fresi". Hè isciutu u libri Jewish in inglese. Ùn ch'elli su interessu giuvintù in Affare Hasidism. Iddu traduttu in inglese una seria di nuvelle è paràbule di Rabbi Nachman di Bratslav. travaglia più tardi fidu Hasidism "aux è Magog" (1941), "A luce di u ammucciatu" (1943) e "Pardes ristauru hasidut". Buber paese assai di primura è attività suciale.

Zionism e sucialdimucrazzìa

In 1916, Martin Buber addivintò lu diritturi in u capu di u minzili "Der Jude". Sta publicazione hà divintatu u boccaglio di u ripigliu spirituali giudaichi. Funnau lu Cumitatu Jewish National, chi à u principiu di a Prima Guerra rapprisintati arresta l 'intiressi di li Eastern Yishuv European. È infini, in u 1920, u filosofu poi a so pusizioni suciali. Iddu li pruclamatu in Praga Zionist Cungressu. Sta pusizzioni hè simile à sonu di la classi di sucialdimucrazzìa. Cù riguardu à a quistione naziunale, Buber dichiaratu "pace è fratellanza cù u pòpulu àrabba," urging tramindui nazziunalità coexist vi inseme "nant'à una nova patria cumune." Position I - You, un dialogu induve ogni latu ponu sente è capisce u "a verità" di l 'àutri, furmò la basi di la filusufìa di la Pitàgura.

Secunna Guerra Munniali e anni dopu

In lu periodu trà i dui guerri, Buber travagghiau a l'Univirsitati di Francuforti. Si servi un prufissuri a lu Dipartimentu di etica e filosofia di ghjudaisimu. Quandu u putere in u trenta-terza ghjunse u sucialisti National, u filosofu persu u so travagliu. Prestu, è fù furzata à fughje da a Germania, a Svizzera. Ma più tardi ch'ellu imigratu a è da u paese di stà neutrali in la Secunna Guerra Munniali. Martin Buber, chì una esistenu paci trà i Ghjudei è Palestinians, atlɑs m, eranu "na vuci briona in lu desertu:", si trasfirìu a Gerusalemmi. In stu santu a cità è filosufu ch'ellu campava da 1938 à 1965. Iddu murìu 13 di ghjugnu à l'età di ottanta-sette. In Israel, Buber travagghiau comu nu prufissuri a lu Dipartimentu di pricisamenti in l 'Università di Ghjerusalemme. In u principiu di l 'anni sissanta, si pigghiau lu tìtulu unurariu di u primu presidente di u Israel Accademia di scienze.

accostu antropologia a filosofia di Martin Buber

Mentri ancora un studiente, filòsufu vividly participò à i puttachji di ghjuventù Nietzschean. A duttrina di u capu è a ghjente, "little man" hè innaccittevuli à ellu. Però, si avvisti chì Nietzsche pruvatu à mette in lu frunti lu prublema di l 'asistenza umana unica in u mondu induve "Diu voli a ghjente in u so prisenza." Però, si deve esse infurmazione nantu à a basa di u valore d 'ogni parsona, pinsau Martin Buber. "U prublemu di l'omu" - hè principalmente un travagliu polemical in u quali un journal criticizes Nietzsche postulates. "A vuluntà di puteri" ponu micca, in i so parè, servinu cum'è un lume arapisti di pirsunalità forti è spiriti gratis. Sta dimarchja vi porta sulu pi maggiuri dittatura. In discosse l'Nietzsche, oltri ca comu sutta la nfluenza di I. Europa è Ziemer, i so maestri, in cumuli u so cuncettu di Buber di antropologia.

Martin Buber, "Tu è I": riassuntu

Stu travagliu, di sicuru, si pò chjama a principale opere filusòficu di un Pitàgura. It Buber mette nant'à sfarenti trattendu "I - Hè" e "I - Tù". Solu in lu sicunnu casu, u dialogu pussibili, Language Arts vivu. Quannu na pirsuna si rifirisci a machja o di calchissia comu "lu" si un usu latu. Ma una persona - ùn hè un mezzu e un scopu. Trattendu di un altru cum'è in "You" dà u participant in u dialogu di spirituali, a natura di primura. Bronis³aw Malinowski accuminciatu termine ", mana" sciffru filosoficu. Quissa hè una parolla Polynesian rifletti dapoi u sintimu doreligioznogo un'immersioni, truvannusi a forza di primura chì porta una persona, un animale, un arvulu, è ancu u finominu di u sughjettu. Sicondu a Buber, sti dui tippi di rilazione richerenu à parè li cuncetti di lu munnu. Di sicuru, a persona trova difficiule à stà sempri in un statu di "I - Tù". Ma l 'unu chi si rifirisci sempre à u mondu fora, comu "lu" perde a so anima.

Religious

Un altru travagliu di primura, chì scrisse Martin Buber - "Dui imagine di a fede." In stu libru, u filosofu conta i so spirienzi zitiddina di u custatu di u mondu di a mistica, un pocu sensitiva di Hasidism. Iddu cuntrastu a so Talmudic ghjudaisimu. Hè dinù pussibili a distìnguiri tra dui avvicinamenti di basi di a fede. Prima, pistis - un accostu raziunale "greca". In stu sensu, a fede - pigliatu in infurmazioni imbusche. Si pò esse chjamatu a cunniscenza, o ancu "ipotisi scientificu". Vergogna a fede "Pistis" resists "emunah". Hè basata nantu à cuntrollu ghjudiziariu, amuri vivant, rispettu à Diu cum'è "U". Buber molecular cumu principiu di lu cristianesimu departs pocu à pocu da u spiritu biblica assuciata incù u core, u sensu-pircizzioni di u Babbu jumeaux, à l 'domma Church cù i so mudelli gruppu mortu.

misticisimu

In l 'università di Zurich è Vienna, Martin Buber, quale filusufia hè di più abbuccatu à Alessio, corsi psychoanalysis à sente. Iddu hè interessatu à i parsunalità umana in tutti i so aspetti. Ideas misticisimu scinziatu ùn vidi comu un Pathology mintali. L'argumenti di i so candidate hè una storia cumpleta di a filosofia di Meister Eckhart è Yakoba Bomé. Sti tedesco misticisimu tardu Medievu era un granni nfluenza supra Buber. Cum'è un studiente di I. Europa, filòsufu pruvatu à ch'è usatu pi l 'espirenza riliggiusa di l' spiecazione ai parlé Dominican. Per tutte e lu santu di lu pintimentu e sirvia, tuttu ciò chì enfranchisements orthodoxy, si tratta di nuddu valuri se unu ùn cercanu cummunione cun Diu. Boehme dritti dinù chì i cumandamenti deve esse drentu à esse scritti nantu à u pasticchi di u core, è ùn esse fora, com'è dogmas.

«Liggenni Chassidic»

tendenza mistica in Bancarottu - hè una passioni, à chì a fine di a vita gravitated Martin Buber. Books di Hassidism st'autore sò statu traduttu in parechje lingue. In li, si prova à palesani fede cum'è dialogu cù Diu, cum'è un cuntrollu ghjudiziariu vivant à u Criaturi. U travagliu finale hè l ' "a tradizioni Chassidic." A lingua russa hè statu traduttu solu u primu di u so vulume. In stu libru, Buber Hasidism detti novi imagine - un genre littirariu. Diu hè palisata attraversu na serî di canusciri a dicu, a storia. Solu in sta manera, sicunnu a Martin Buber, i pussibilità di fissà, ponte, dialogu trà omu è l ' "sacrum", ntra "I" e "voi". Sta dimarchja hè statu criticatu da Reipublicae Scholem, u fundatore di u studiu accademicu di u muvimentu mistiche in ghjudaisimu. Iddu hà cridutu chì Buber ignoratu u patrimoniu filusòficu di Hasidism.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.