Furmazzioni, Scienza
U principale tappe di econumìa di sviluppu, i temi è metudu. econumìa Modern
a vita a cumunità hè assai diversi. Di studià i sfarenti zoni di l 'umanità esistenza hà creatu una varietà di e discipline scientificu. Unu di li hè a tiuria ecunomica. U studiu di sta scienza vi venia tuccherà à principiatu cù a storia di a so urighjini è u sviluppu. Stu vi permette una megliu cunniscenza di a disciplina difficiule.
Vulintà di l 'econumìa inniana
Ci sò parechji Bresciano di sta disciplina multifaceted è Capiente, ognunu di li quali hè curretta. On a unu a manu, l 'ecunumia - sta' attività ecunomica. Nantu l 'altru - o soi naziunale. A cunversazione pò andà circa econumìa los, industria, o di u tuttu di campagna. Ma esse chi comu si po 'sta tiuria hè u fundamentu di ogni sucetà.
Hè un statu di sistema di vita-sustegnu, risolviri u prublema micca solu di pruduzzione, ma ancu di più a distribuzioni è a cunsumazione di una varietà di e merchenzie. Avemu pò salva diri chi l 'ecunumia hè evidenti cù un omu. Oghje, si cuntinua a raghjone di u prò di tutti i populi.
econumìa
Pussibbilità di ogni di i disciplini di prima lettura di ghjente à scioglie certi resultati riguardanti la pruvista di a so vita. Econumia e scienza ecunomica dinù vede per stu mutivu. Si hè dettu chì u principiu di a cunniscenza à u pòpulu, disciplina avia ancu in a sucetà quellu primitivu, quandu una certa parte di ognunu di u prodottu estratti hè acquistatu ognunu di i so membri.
scienza ecunomica studia li rèuli chi aiutà u statu, impresa o di persona à scioglie i so prublemi ecunòmichi. Chì hè per quessa a cunniscenza di sta disciplina hè impurtante pè u sviluppu di ogni sucetà.
tappe di a furmazione
Economics, scienza ecunomica cuntinuau a evoluèghjani cù l 'omu. Reguli è rigulamenti di sta disciplina stati prima arregistrata in i ducumenti scunnisciuti in i paesi di l 'Armi Est. Era un codice di lege di Babilonia, chi pigghiau daretu à l 'AC 8 seculu. E. Cumandamenti umanità ecunomica ricevute in a Bibbia. Iddi si scrivenu à u 2u è u 1u millenniu aC.
Hè cridiani chì u principale tappe di u sviluppu di a scienza ecunòmica hà sempre u so urighjini in la sucità anticu. A nascita di sta disciplina assuciata incù Roma antica è Grecia, l 'òpiri di li filòsufi. Cumenciu, si cunzidiratu solu l 'òpiri di litturali di i soi è in casa.
Hè dinù pinsatu chì i tempi forti di scenza ecunomica cum'è una disciplina indipendente hè accadutu solu in lu 16-17 seculi. Stu fattu durante a nascita di u sistema capitalista. Era in stu tempu si messe à u sviluppu di a cumunicazioni ind'a impresa è trà li famigghi nizziaru a furmari mercati internaziunali è naziunale. U statu sempri si messe à pagà attenti à a vita ecunomica di a sucetà. Tutti i chistu era lu mutivu di lu largu scambi di a disciplina in u pruduzzioni è u cunsumu di vari merchenzie.
U principale fasi di u sviluppu prividia econumìa è a nascita di ecònumia pulìtica. Sta nova parolla prima affaccatu in u 17u seculu. dopu à u libru Antuana De Montchretien - economistu da a Francia. Labor, ca fu chiamatu "A Trattatu nantu Economy Political", ca nascìu la tiurìa di l 'bisognu di i so custumi u cuntrollu di guvernu di u mercatu esistenti. Ùn ci hè micca più cunsidarata una gestione soi. ecònumia pulìtica accuminciò a rapprisintari la scenza di la liggi di la criazzioni di u mercatu naziunale. In autri paroli, la disciplina hà assai sviluppata lu circulu di u so essais. Quessi sò i menu forti in lu sviluppu di a scienza ecunòmica (prestu).
A data, u tiurìa di pruduzzione è sparghjera di una varietà di bè in 'ogni paisi veni chiamatu in versi. Per esempiu, in Turchia, è Sweden hè l ' "ecònumia naziunale" è u termine in varii Finlandese comu "la duttrina di l' econumìa." In Russia, mudernu, u nomu di disciplina hè a "tiuria ecunomica generali".
suggettu di studiu
À tutti i tempi, ecunumisti sò interested in un surrisu rigistru di e sfide di punta à la sucitati umana. Chì hè perchè ùn ci hè micca spiigazione uniforme di l 'argumentu di l'auturità. Mentri arcuni sperti crede chì Offerte di scienza, cù materiale binistà di genti, mentri àutri sustìnniru ca la tiuria di definisce u mutore di a cunsumazione è u scambiu. Ci era parechje altre pinioni.
econumìa Modern vene da u fattu chì l oggettu di a so storia hè u prublemu di i risorsi di limitata di u cullettivu è a infinita di bisogni umanu materiale. In disciplina a sucetà l'oghje c'arrisorvi u prublema di pigliatu u pesu à prò à u più bassu costu cuntrattu.
sistemu Sciences ecunomicu hè una tiuria generali. In sta disciplina ci sò trè rùbbriche principale:
- Introduction à la tiuria economicu;
- li;
- macroeconomics.
Tutte e rùbbriche di scenza ecunomica hannu un granni significatu. Tuttavia, la prima di li hè particularmenti mpurtanti. Hè pena i carattiristichi funnamintali e metodulugia. Chì hè per quessa ch'ella hè impussibile senza studià u sviluppu di dui micro- è macroeconomics.
A seconda rùbbrica ch'esamina scienza piccula unità ecunomica, dava una spiegazione di i scelti fatti da impresi è i cristiani. Cum'è per macroeconomic, ci hè u fenomenu di studiu grande-scala di u mercatu, favurèvuli à u livellu di u Statu è a sucetà. A seconda è a terza parti di l 'econumìa distinzione chjaru ùn hannu. Micro- è macroeconomics sò vicinu à ellu assuciatu. Stu Ùn hè stupente, perchè tutti i dicisioni pigghiatu a lu liveddu di inseme ecunomica, hannu un influenza diretta nant'à a furmazioni di u mercatu naziunale.
Funzioni disciplina economicu
Cosa hè u rollu di i scienzi di a pruduzzioni è a distribuzioni di a sucetà benefici? A funzione principale di l 'econumìa inniana - cugnitiva. Disciplina discrivi, riassumi è spiega tuttu l 'azzione di pruduzzioni è u cunsumu.
sistemu Sciences ecunomica hè basatu nantu à l 'econumìa inniana, chi hè u principale basi metodulugia di tutti i so sensi. Quissa hè a seconda funzione principale di sta disciplina. Tiuria, arnesi è strumenti di u studiu di l 'econumìa dû cummerciu e industria, transports, appartamenti è accussì on. D.
scienza ecunomica serve a funzione pratica. Si tratta di tutti li passi e misure preziosi e nun disidiràbbili chi sò di primura di u crescita di a sucetà à una data tappa di u so sviluppu.
Ci sò certe scienzi suciali e ecunòmichi. A so funzione principale hè à esaminà parechji aspetti di cumpurtamentu suciale di un individuu. Sti scienzi prividia pricisamenti e scienzi pulìtichi e psicoluggìa. L'argumentu di sti disciplini suvrapponnu incù u sughjettu di studiu di a tiuria ecunomica.
mituduluggìa
U sughjettu cunzidiratu ogni scenza, veni studiatu cu l 'aiutu di certe pratiche. Mètudi d 'econumìa sò differente. A so lista include:
1. lòggica formale. Si permette di finòmini economicu sò studiati da a so forma è a struttura.
2. analisi. Sta pratica hè u studiu di l 'argumentu di ogni parti si traballat.
3. nnuzzioni. Stu mètudu seguitate da u particulare à u generale, e custruzzioni nant'à u fundamentu di custatti racolta particulare tiuria.
4. Deduction. U principiu di basi di sta pratica hè à custruiscia SCUDISCIASSERO chì sò tandu paragunatu cun u beni.
5. paragùni. Quissa hè a manera, IMPUGNANO u similarità e sferenze trà prucessi è fenomenu è permette à identificà novi termini di u digià amparatu.
6. L'omu. Sta pratica hè u trasferimentu di certi pruprità à avè studiatu u fenomenu di un scunnisciutu.
7. Dialectics. Hè un mètudu chi adopra una larga gamma di diversi mètudi amparera.
8. U curriculum scientificu. It presupposes la firmezza di tutti i fenomeni di a sfera ecunomica, in Campu Tondu à esse studiatu.
9. U mètudu storica. Stu permette à cuntà carattaristichi chi hannu sistema ecunomicu differente.
10. U mètudu romanu. U so usu pirfettu un passaggiu da un sèmplice a più cumplessa.
metudi esistenti di econumìa prividia tramindui artificiali ecunomica e matematiche. Hè una discrizzione pratica di a rialità. una tale mudellu chì aiuta a serenità a causa di una varietà di finòmini ecunomica, i so cambiamenti, essayer, e l 'affettu ch'elli ponu purtà.
L'urìggini di econumìa
Systematization accussì mpurtanti pi la sucitati umana, u disciplina era tempu cù u stabilimentu di States. A prima fasi di scenza ecunomica era in l 'heyday di u Monde Ancient. L'urìggini di sta disciplina sunnu spicchiati nta l 'òpiri di li filòsufi e qualchi guvernatori statu. Sti pinzatura sò circava à idéaliser la sucità schiavu è ecunumia naturale, arrimbendu si nantu à i reguli di mitaètica, murali e ètica.
L'uparazioni di basi nizziali di econumìa di sviluppu sò state passau attraversu li filòsufi dâ Grecia antica. In i so scritti, si systematized 'idea Financial naïveté di a pruduzzione è a distribuzioni di ricchezza. Cusì ùn ci hè a nascita di un novu disciplina, chì hà un aspettu scientificu.
A lista di pensatori mpurtanti sunnu Anabasi, Platoni e Aristòtili. È u principale tappe di econumìa di sviluppu da u principiu à u prisente di ghjorni, hè impussibile a discrìviri senza à mente issi scentifichi. Dopu tuttu, vinni ntruduciutu nuzzioni di Platoni of "ecunumia". Stu filòsufu prima fici un tintativu di punition u correctness di u gruppu di I travagghiu e idintificata cume u cummerciu, rilighjosi è agricultura. rinumata Anabasi per cci sunnu e lu pinzeru naturale a l 'asistenza di l' omi è servi senza.
Cuntribuisce à u sviluppu di a scienza ecunòmica hà fattu e Aristòtili. Li sô òpiri, reflété tutti i lochi di a cunniscenza chì ci era in u tempu. Sicondu a Aristòtili, scrittura rumanzesca - hè a basa di ogni discursi legale, e servi - Strumenta vivu. Però, si pinzava ca na pirsuna nun pò esisti fora di u Statu è a sucetà.
Sviluppu di a scienza ecunòmica sarà cuntinuava in u periodu di fà l 'econumìa inniana fiudali. In stu casu, a la tiurìa di pruduzzione è a distribuzioni di ricchezza hè Bulgakov. In i scritti di i filosofi di u Medievu era ghjustificata da lu cumannu economicu di signori feudali ecclesiasticu è prufani. Unu di issi scentifichi hè u shtatista Araba, filosufu e storicu Ibn Khaldun.
U principale tappe di econumìa di sviluppu è sistema ecunomicu ùn pò esse discritta senza rifarenza à a so opere. Ibn Khaldun insistia su sradicannu avidità è wastefulness, negatively parrò Major compra usurious e si vantava un cummerciu caritatevuli. In cuntrastu a li tiurìi di i filosofi di u mondu anticu, u filosofu Arab fece i soldi fattu in u furmulariu di muniti d 'oru e argentu, ni la catigurìa di l' elementi più impurtanti di a vita ecunomica.
In l 'Europa uccidintali, u più impurtante autori di pinzeru ecunomica in u Medievu era u St. Augustine è Foma Akvinsky. U prima di sti dui li filòsufi insistia nantu u bisognu di lu travagghiu universale, ripurtava l 'idea di a parità di medicale mentale è fisica. À u listessu Pitàgura tempu iddu cunziddirava un gran piccatu, à avè prufitti palumbo è attività usurious.
Sicondu à a tiuria Fomy Akvinskogo, tutti li cosi a lu munnu, nun si riferighjenu à l 'omi, ma di Diu. Chì hè per quessa chì duvia esse generale in a natura. Filosofu cundannati usury, ma insistia nantu u bisognu di l 'asistenza di classi suciali, è a pruprietà privata.
U stabilimentu di scoli di tiurìa economicu
Hè tantu in i ghjorni scuri di u medievu. Ma i prublemi di scenza ecunomica ùn sò state risolta. Ci era piuttostu in u fattu chì i filosofi di antichi paesi di u mondu è di u Medievu ùn pudia fà una sola duttrina. I so ochji avianu un caratteru fragmentary.
Lu Rinascimentu era un 'epica di a creazione di a prima scola di tiurìa ecunomica. Idda fu chiamatu mircantilismu chì "cummerciu di" dì in latinu. Mazzinianu di sta tiurìa idintificata a ricchezza di a nazione cù l 'argentu e d'oru, a surghjente di u quali hè a sfera di circulazioni. I rapprisintanti di sta scola ùn era theorists. Più d 'iddi era marcanti-navigatura.
In quelli tempi, quandu ci hè stata fatta granni scuperti giugrafichi statu furmatu mircantilismu principiu. Ora stu sensu hè à u mezu di u 16u seculu. Rapprisintanti di sta scola, videndu solu modu legale à cresce e ricchezze. Iddi interdetta u francese d 'oru e argentu, oltri limità u funziunamentu impurtazioni.
Prublemi di scenza ecunomica dipoi a siconda mità di u 18u seculu. It c'arrisorvi la duttrina di u Physiocrats. Nant'à sta basi statu creatu u scuola francese di ecunumisti.
Physiocrats vista susteni ca la surgente di e ricchezze di ogni nazione hè a sfera di pruduzzione materie, micca di circulazioni. À u listessu tempu iddi parrari l 'impurtanza di solu travagghiu agriculu. Mazzinianu di sta tiurìa dâ sò divisi tutte e sucetà in trè classi:
- paisani;
- l 'prupritari;
- tutti i àutri citadini.
L 'urtimu di sti trè classi Physiocrats chjamata sterile.
Italian Classical di Economy Political
U nomu di sta tendenza hè vera di a natura scientificu di i so methodologies e li tiurìi. Scuola di Economy Political affaccatu in u fini di u 17u seculu., Arrivannu a so punta in u 18-19 seculi. À u sviluppu di sta tendenza pò esse dedicatu à quattru tappe. U prima di sti hè da a fini 17 a siconda mità di u 18u seculu. Chistu fu lu piriudu quandu i carti di sviluppà ecunumia è lu pinzeru ecunomica propie à u girone di pruduzzione. I rapprisintanti di sta scola, ca facía la Englishman Uilyam Petti è i Frenchman Pierre Buagilberg sustìnniru ca li nazzioni diventa riccu micca solu per via di u metalli preziosi. rolu impurtante à ghjucà com'è a casa è terra, beni e li navi.
In l 'ultimu a terza di u 18u seculu. a seconda fasa di u sviluppu di l 'econumìa pulìtica classica. In issu periodu era scrittu l 'òpiri di Adam Smith - u filosofu Scottish è economistu. Hà fattu un cuntributu spirianza à u sviluppu di l 'econumìa inniana, mittennu fora la disciplina comu na tiurìa ammaniti, truvannu lu rapportu tra tutte e di u so' elementi. Adam Smith sustìnniru ca solu self-interessu mutiva una persona à l 'attività ecunomica. Sicondu à u filosofu, tutti la ghjenti di accumuler ricchezza è à migliurà a so situazione finanziaria. In stu casu, rializatu da u travagliu individuale cuntribuisci à a froris di a sucetà. U filosofu pinsatu chì i leghji di l 'econumìa vi upirari solu in e cundizioni di senza cuncorsu è di senza un muvimentu di capitale, bè è soldi.
In a prima mità di u 19u seculu. A terza fasa di l'ecònumia pulìtica di la scola. Chistu fu lu piriudu quandu a maiò parti di i paesi sviluppati finìu la rivuluzzioni ndustriali.
A palesa mpurtanti di sta scola hè D. Ricardo. Ci sò i criazioni di u ecònumia pulìtica classica vegne finìu. Riccardo trinca undoubted hè u so prisentazione di a disciplina in una siquenza logica e ordini disponibile in u tempu di a scienza ecunomica. Scentifichi poi la tiurìa di dispone cumparativu, chi at a serbiri a tistimunianza di u cummerciu internaziunale, cumprinzibbili benefica.
Un locu impurtante di mensile in lu sviluppu di a sucetà hè statu dimustratu in lu quartu, l 'ultima tappa di a scola di ecònumia pulìtica classica, unni accuminciau a so esistenza à a siconda mità di u 19u seculu. U più suprattuttu li rapprisintanti di stu muvimentu hè John Stuart Mill, è Karl Marx.
In u so travagliu, scentifichi ani si basau supra la viveri di la scola classica, ma in u listessu tempu affacciari 'idei novi. Iddi affruntata circa la nicissità di participazione statu à u sviluppu ecunomicu è suciale di a sucetà, ùn parlavanu circa lu sistema di li sucialisti, a prutezzione di e difenda i interessi di i classi di travagghiatura. So, Karl Marx creatu u tiurìa di l 'sbaddi cuntaminazione di lu capitalismu è i pussibili urganizazione di a sucetà senza pruprietà privata, ca poi micca statu cunfirmatu in pràtica.
lingua italiana moderna
Senicourt di novi tinnenzi ecunomica hè statu furmatu à u turnu di i seculi u 19u è 20u. Sti scoli hè cunsidarata a esse muderni. At un tempu, quannu la scienza ecunomica fù applicata a natura, furmatu un tali direzzione cum'è institutionalism. Lu nomu di stu tèrmini significa "cursu di l 'azzioni", è "usu" è "sennu".
Institutionalism passatu in u so trè tappe. Fine di u prima di li in u 20-30-IES di u 20u seculu. A seconda fasa durò finu à u 60-70s. Era l 'èbbica di imbusche di prublemi demugrafica, u studiu di u muvimentu di u cummerciu' unioni è a cuntradizioni prisente in lu sviluppu sociu-ecunòmicu dû capitalismu. In a terza tappa i rapprisintanti di i scoli studiau l 'effettu di l'azzione chì si trovani in u settore ecunomicu di a vita suciale.
Institutionalism hà parechji indicazione:
- suciali è ligali;
- psiculoghjche;
- opportunisticu è di statìstiche.
À mezu à i novi tinnenzi ecunomica, mis Marginalism. U so raprisintanti stati i primi à a storia di a scienza hannu pruvatu à scopra u finominu di u marcatu da i mezi di i metudi di matimatica, messa u fundamentu di a tiuria di a sparghjera di e forze pruduttive, a spiegari u cumpurtamentu di populi di a so brama di maximize utilitati, è cetara è cetara. D.
Ci sò dinù nova tiurìa ecunomica, comu Keynesianism è néo-Keynesianism, dirigisme e post-Keynesianism, monetarism è neoliberalism.
Similar articles
Trending Now