Arte e spettacoli, Letteratura
Biografia di Bunin Ivan Alekseevich
Ivan Bunin hè stata natu in u 1870 in a famiglia di un figghiu, un ex officio Alexei Bunin, chì era stata arruinata da quellu tempu. Da a so famiglia, a famiglia hè stata obligata di trasladu a regione Orel, induve a ghjesgia di u scrittore hà passatu. In u 1881 entra in u Gulma Yelets. Ma ùn hè pussibile acquistà una educazione, dopu à 4 piani Ivan veni torna a casa, perchè i parenti ruinni ùn anu micca bè soldi per insignà. U fratellu anzianu, Juliu, chì s'hè graduatu da l'università, aiutau à passà tuttu u cursu di l'scola di grammatica in casa. Biografia Bunin - un omu, creatu è creador - hè intaglio d'avvenimenti impurtanti è fatti. In i so 17 anni, Ivan publicò i primi poemas. In seguitu Bunin trasfirìu a Kharkov per u so frateddu maiò, andò per travaglià cum'è teste in u ghjurnale "Orlovsky Vestnik". Allora elabora e so storii, articuli è poema.
Biografìa Bunin hè stupendu, sanu di reune è interessanti interessanti. 1895 addivintò un puntu di giudiziu in a vita di Ivan Alekseevich. Un viaghju à Moscu è San Petesburgo, cunnisciutu di Chekhov, Bryusov, Kuprin, Korolenko, u primu successu in a societaria littiraria di a capitale. In u 1899, u mumentu .. Bunin si casanu Anna Tsakni, ma questu u matrimoniu hè sparitu. 1900 - a storia "Missina Antonovskie", 1901 - una recopilazione di poema "Listopad", 1902 - una retazioni di l'opere si publicheghja in l'editoriale "Conocimiento". L'autore hè Ivan Bunin. A Biografia hè unicu. 1903 - aghjunta u Premiu Pushkin! L'scrittriccia viaghja assai: Italia, Francia, Constantinopuli, u Caucasu. I so besti travaglii sò storii nantu à l'amore. L'amore inusual, special, senza finishing felice. In regula, questu hè un sensu fugissimu fretu, ma di tali prufundità è forza chì rompe a vita è destinazioni di l'eroi. Eccu a biografia insin'à Bunin. Ma i so opiri ùn sò micca tràggichi, sò chini di amuri, felicità da u fattu chì sta grande sensazione passò in a vita.
In u 1906, à una sera letteraria, Ivan Alekseevich hà cunnisciutu di Vera Muromtseva,
Per traduzioni di Byron, Tennyson, Musset in u 1909, Bunin torna riceve u Premi Pushkin, diventa un accademicu onorevule di l'Accademia di scienze di Petersburg. In u 1910 a storia "Village" si appareva, chì causò assai contruversia è facia l'autori populari. Doppu avè visita di Gorki in u 1912-1914. À l' isula di Capri in Italia, Bunin hà scrittu a so famosa storia "Signore di San Francisco".
Ma a rivoluzione di u 1917 ùn hè micca benvenuta da Ivan Alekseevich Bunin. A biografia di u scrittori hè micca piacevule. In u 1920, a so famiglia emigrà in Francia. Fu accettatu in l'Occidenti cum'è u grande scrittore russiu, divinni capu di l'Unione di Scrittori è Ghjurnalisti Russi. I publichi novi publii: "Amu di Mitin", "U Casu di a Cornet Elagin", "L'impurtante impurtante", "L'arburelu di Diu".
1933 - A biografia di Bunin torna novu soru. Addivintò u primu premiu Nobel RUSSALE in literature. Quellu tempu, l'scrittoghju hè assai cumuni in Europa. Bunin era un avversu di u regnu nazi. Duranti l'anni di guerra, anche a perdita è a privazione, ùn publicheghja micca una sola obra. Duranti l'occupazione di Francia, scrive in una serie di stori nostalgichi, ma publicheghja solu in u 1946. In l'ultimi anni di a so vita, Ivan Alekseevich ùn scrivite micca poesia. Ma cumencia di trattà l'Unioni Suvietà cù calore, sònnii di vultà. Ma i so piani eranu interruputi da a morte. Bunin muriu in u 1953, cum'è Stalin. È solu un annu dopu a Union hà principiatu à publicà i so opiri.
Similar articles
Trending Now