Furmazzioni, Educazione è culleghji
Cosa hè u verbi di u verbu - facile à sapere, ampara u eccezzioni
Unu di i zoni più difficiuli di vulume di què a lincua russa - in fronte, di voi. Puru, s'ellu vi vede da u principiu, nunda immensa ùn hè micca quì. Di sicuru, calcosa vi hannu a mimoria da lu cori. Per esempiu, quì si tratta: catigurìa grammaticali, ditarminatu da u numeru e persone - chì hè verbo.
Sè ci hè ddoi at in fine
Serenità i verbi di u verbu, soprattuttu vede se u stress, cadi supra la paghjini. Sè vo innamurà, hè sèmplice: i verbi si pò facirmenti idintificata di na vucali. A prima cuniugazzioni hè à a fine di u -em è -ex, canta, o di marzu, Ym o -yut è -osh. A seconda Verbi Chjuditura hannu -ite, -um, -im, -ish, -yat, -AT.
Sè l 'ddoi at in fine ci
Sè u verbu hè a fine di stress, ùn, allura vi mostra u furmulariu infinitu verbi. À a fine -it si scrivenu à u sicondu verbi. Ci sò eccezzioni: a petra, a frappare, esse fundata è esse ruffles. Dinù, u sicondu verbu verbi è finisci in -at è -et: vede, certej, watch, à sente, twirl, assicutannu, odiu, chjappà, dipennunu parlau ccchiù.
Sta lista hè bè ricurdatu in altru modu rhymed. Or, vi pò ricurdari la figure: e sette di -et, quattru u -at. Ancu s'è più vere à studià u tavulinu. Ogni modu, ricordu chì issa verbu coniugazzioni, è tutti i est situé dans la lista Manuguerra, hè propriu nicissariu. U restu hè più fàciule chè mai: verbi, in u quali ùn ci hè nimu ddoi at a la fini, sò in la prima cuniugazzioni. Per esempiu: leghje, leghje, leghje, leghje, è cetara è cetara. Cosa hè dei? Va bè, u prima unu. È perchè? Perchè paria una seconda verbi cu disinenzi. Bravu! Avà amparà foras!
| secunna cuniugazzioni | prima cuniugazzioni |
| Verbi -it, luntanu da trè eccezzioni | Verbi enormi, esse basatu, a ripone |
| Seven verbs in -et: vede, mali, odiu, soffre, dipennunu, talìa, twirl | Verbi in -et, oltre i sette eccezzioni |
| Quattru di u verbu à -at: voiture, à sente, chjappà, parlau | Verbi in -at, in più di i quattru eccezzioni |
| Verbi -ot, -ut, -t, è tutte e àutri |
| persona | prima cuniugazzioni | secunna cuniugazzioni | ||
| Unities. numaru | Sets. numaru | Unities. numaru | Sets. numaru | |
| primu | y (fr) | -em | y (fr) | -im |
| secunnu | -esh | -ete | -ish | -ite |
| terza | -ex | Ym (-yut) | -it | -AT (s) à fora |
verbi Raznospryagaemost
Trovu in Verbi l'lingua russa - è a toia, è a nostra. Arcuni formi ch'elli pienu u prima cuniugazzioni, la lucca - sottu à l 'altru. Prova è facili it out quì, chì stu verbu coniugazzioni. Avemu Mulateri Di L'hannu un pocu di più eccezzioni a la menti: to run, a matina, è vulemu a glòria. È u restu hè dinò u listessu.
Un pocu di più di a funziunalità di verbo
Verb passatu postu e umore indicativu fà senza disinenzi persunale. I leghje, leghje. U listessu cosa succedi cu Verbi lu sfondu congiuntivu. à leghje, à leghje. Impératif - dà disinenzi persunale di verbi sulu la secunna pirsuna. Leghje! Leghje! Ci hè dinù una Verbi mancanza, in cui a prima pirsuna singulari non veni usatu: Basit, impiccà fora, verificate puru a triunfari (soma, i vechji di caràtteri animata, chì hooligans su carnations pinnuluni, troppu, circava di una forma di u verbu: aghju dettu, ci visyu ... hè tagliata: ùn visyu hannu di diri, è attaccanu fora ... ma i sprissioni cchiù currettu hè furzatu à impiccà, puru siddu cu verbi nurmale hè piling à qualcosa: ci sò sicuru pi diri, si vulati, è ch'elli ùn vi vulari). Quì, nantu à a strada, una manera di più: in Verbi cumposti esse solu verbu conjugat è u principale ind'a lu significatu si mantene in forma nditerminativu sempre. Vi capisce ciò chì i verbi di u verbu ùn hè micca una bella lingua? Li verbi sunnu coniugati in tutti i dui volte - in u prisente è l 'avvene, ùn passatu scura iddi nun serbi. Ghjè u duminiu. A cosa principali - ricordu eccezzioni!
Similar articles
Trending Now