FurmazzioniScienza

Epistimuluggìa - hè u ramu cchiù mpurtanti di la filusufìa

Philosophy - ghjè un spaziu di a cunniscenza, u sughjettu di u quali hè quasi impussibile di difiniri pricisamenti. Dumande à cuali hè chjamata nantu à a arrispùnniri, sunnu assai numali è dipennunu parechji fattori: età, u statu di un particulare Pitàgura. Tradizione, filosofia hè divisa in parechje rame di u sughjettu, chì si vidi. I cumpunenti cchiù mpurtanti sunnu li ontuluggìa filusòficu a cunniscenza è epistimuluggìa, rispittivamenti, lu duttrina di essiri e la tiurìa di la canuscenza. Sò nternu assai mpurtanti, comu antropologia, suciali, filosofia, storia di a filosofia, mitaètica, centri, filusufìa dâ scienza e la tecnoluggìa, oltri qualchi altri. In issu articulu, chi tecnica la rùbbrica a studiari l 'a natura di a mitacugnizioni umanu.

Epistimuluggìa è epistimuluggìa - dui termini chì puntu di u listessu fenomenu - la tiurìa dâ canuscenza a filosofia. L'esistenza di dui diversi termini duvuta a fattura timpurali è geugrafica: la filosofia tedesco XVIII sèculu. u duttrina di i capacità cugnitiva di na pirsuna chiamatu epistimuluggìa, è a filosofia Anglo-americana di u XX seculu. - epistimuluggìa.

Epistimuluggìa - hè una disciplina filosoficu chì Offerte cù i prublemi di a cunniscenza di l'omu di u mondu, sviluppu prisenza è u so limiti. Stu ramu studiighja fondo, di la canuscenza, cumpurtamentu acquistatu a cunniscenza di u mondu veru, i criterii di a verità, di a cunniscenza. In cuntrastu a scienzi comu a psiculugia, epistimuluggìa - hè a scenza chì difficultà à truvà un generale, basi universale di a cunniscenza. Cosa si pò chjama a cunniscenza? Fà i nostri sapè fà trattendu di a rialità? A tiurìa dâ canuscenza a filosufia ùn hè datu mpurtanza in u miccanisimu mintali privatu da chì ci hè a cunniscenza di u mondu.

A storia di a epistimuluggìa principia in Grecia antica. Hè ritinutu ca la prima vota lu prublema di la verità di la canuscenza a filosofia Western mette Parmenidi, chi a lu sò trattatu "On Nature" s'arricorda circa la diffarenza trà parè è a verità. Un altru pinzaturi di antichità, Platoni pinsatu chì l 'anima urighjinariu d' ogni omu appartinni a lu munnu, d 'idei, è veru sapè fà hè pussibili cum'è un ricordu di l' èbbica di l 'anima in' stu munnu. Ùn sparagnati stu prublemu, Socrati e Aristòtili, impegnati in u sviluppu di i metudi di cunniscenza fiducia. Cusì, digià in filosofia antica avemu trovu parechji pensatori chì ùn ragiunà chì epistimuluggìa - hè un ramu mpurtanti dâ filusufìa.

U prublema di a cunniscenza occupatu una pusizioni cintrali tutta a storia di a filosofia - da antichità à l 'attuali ghjornu. A quistione di più impurtante à esse epistimuluggìa dumandatu - hè una pussibilità chirurgu di osteria di u mondu. A natura di i suluzioni à stu prublema hè u critère di la criazzioni di tali filusufìi, cum'è agnosticism, lu scetticismu, solipsism e ottimisimu cchiu. I dui punti estremu di vista, in stu casu, sò, rispittivamenti, lu incognisability mondu knowable assuluta è cumpleta. In epistimuluggìa toccu nantu à e quistione di a verità è lu significatu, essenza, forma, principi è livelli a cunniscenza.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.