FurmazzioniEducazione è culleghji

Fisica: cuncetti funnamintali, formuli, li liggi. A leghji funnamintali di la fìsica, chi persone ci vole à sapè

Intérêt in u mondu fora, è u so codici di funziunamentu è u sviluppu di u naturale è curretta. Hè dunque fait a pagari attente à i scienzi naturali, comu a fisica, chì spiega l 'assai criticu di a furmazioni è evoluzioni di l' universu. leghji Basic di fisica hè facile à capì. Digià in una assai ghjovanu School età prisenta i zitelli à issi principii.

Per tanti, sta scienza principia cù i un'opera "Fisici francesi (Grade 7)." cuncetti funnamintali e lege di a meccanica è a termudinamica sò aperta à i studienti, ci sò statu introduttu in lu core di i principali liggi fisichi. Ma ùn u sapè esse limitatu à ghjorni, a scola? Cosa li liggi fisichi bisogna sapiri tutti? Stu sarà discutitu dopu à l 'articulu.

fisica Science

Parechje sustanzi discritta da scienza sò pràticu a tutti da a zitiddina. E chistu è duvutu a lu fattu ca, in effettu, a fisica hè unu di i lochi di scienza. Si cunta circa la liggi di natura, effettu di cui hà un mpattu supra la vita di tutti, è in parechji modi ancu u so longu circa u prughjettu di a materia, a so struttura è a lege di u muvimentu.

Lu tèrmini "fisica" fù prima arregistrata da Aristòtili a lu quartu seculu aC. Cumenciu, si hè sinònimu cuncettu "filusufìa". Dopu tuttu, tramindui di scienza hannu un scopu cumunu - à spiigà bè tutti li miccanismi di funziunamentu di l 'universu. Ma in u XVIesimu seculu, comu nu risurtatu di l 'romanzo di la fìsica, divinni indipendente.

liggi generale

Certi li liggi di basi di la fìsica s'applicanu a vari campi, di scienza. Stringhjendu li ci sò qualchi cui eni cunzidiratu to be cumuna di u mondu di a natura. Seus chistionendi de cunsirvazioni energia è liggi di cunversione.

It significa chi la forza di ognunu di i sistema di chjusi durante u cursu di lu tuttu finòmini anu cunsirvatu. Ma, si pò esse trasfurmatu in un altru forma è cambià u so cuntenutu quantitative francese in sfarenti rughjoni di u dettu sistema fidiralista. À u listessu tempu in un sistemu aperta, l 'energia decreases cù numarosi energia, damu tutti i corpi, è campi chì intiraggieunu cun ella.

In aghjunta à u principiu generali di supra, la fìsica cuntene cuncetti funnamintali, formuli, leghji chì sò necessaria di lu spiigazione di i prucessi chì si trovani in u mondu circondu. U so studiu pò esse una sperienza ncridibilmenti passiunanti. Per quessa, issu articulu vi revue de macari lu principi di basi di la fìsica, è di capisce li di più assai, hè impurtante di dà li piena attinzioni.

miccanica

Open a ghjovana scentifichi, tanti principi di basi di la fìsica 7-9 con la scola, chì sò più cumplettamente studiatu stu ramu di scienza, cum'è un mechanic &. U so principii fundamentali sò discritta quì sottu.

  1. Act Galileu rilatività (comu si chjama venga miccanicu di rilatività, o di a basa di miccanica classica). L'essenza di u principiu si trova in u fattu chì in circunstanze simile i prucessi miccanicu in tutti i sistemi di rifirimentu inertial sò listessi.
  2. liggi di l'Hooke. U so essenza hè chì i più grande u mpattu supra lu corpu elàsticu (spring, casticà, stimulus, Fasciu) da u fora, a più grande hè u so sdifurmata.

liggi di Newton (rapprisintari basi miccanica classica):

  1. U principiu di cicinnus cunta chi ogni corpu, pò esse in altri o di u muvimentu uniforme in un linìa solu s'ellu ùn altru corpu, à ùn modu micca quessa, o àutru si sò in ogni modu cumpensu di l 'effettu di l' autra. A canciari lu vitezza di u muvimentu, à u corpu hè necessaria à agisce cù qualchì forza, è di sicuru u ritornu hè uguali à a forza di u differente taglia corpu vi dinù differ.
  2. dinamica Home mudellu stati chì i più grande li forzi resultant chi s'arricorda agisce nantu à un datu corpu, u più ch'ellu ricevutu capitalist. È, in pràtica, u più grande u pesu, u bassu la ragione.
  3. terza liggi di Newton cunta chi ogni dui corpi sò sempre in interazzione incù l 'àutri nantu un mudellu listessi: i so forzi hannu la stissa natura, sò equivalenti in taglia è esse sicuru, a me dirizzioni upposta longu na linìa cuntìnua ca cullega lu corpu.
  4. U principiu di la rilatività cunta chi tutti i finòmini chi accade à u listessu cundizioni in lu sistema di rifirimentu inertial, sò manera propriu listessi.

termudinamica

libri School, crea i studianti i principi di basi ( "Fisica. Grade 7"), è li si prisenta à i principii di a termudinamica. U so principii avemu macari cunzidiratu sottu.

I leghji di a termudinamica chì sò basi in stu campu di scienza, sò generali in a natura, è ùn sò assuciati incù u bè specifichi struttura di tecnica à u livellu atomicu. By u stradellu, issi principii sò impurtanti micca solu di a fisica, ma dinù in chìmica, bioluggìa, Aerospace, è cetara è cetara. D.

Per esempiu, in i settori di supra, ci sunnu amenable a definizione logica di u duminiu chì in un sistema di chjusi, l 'ambienti esterni hè cambiatu nantu à tempu un statu equilibriu. È i prucessi ci nantu à ella, annullà u sempre ogni altri fora.

Un altru duminiu di termudinamica rinforza a simpatia di u sistema di quali hè custituita di l 'enormi numeru di particeddi cù un muvimentu incerta, un passaggiu da certu menu prubabilmente a stati di u sistemu in una di più gattiva.

A lege Gay Lussac (chjamata dinù lege Gas) cunta chi di na certa massa di gasu in u risultatu prissioni stadda di dividendu u so vulume da u Temperature assolutu diventa godi custanti.

Un altru impurtanti règula di i industria - la prima termudinamica, chì si chjama dinù u principiu di gestione e mutazione di energia à un sistemu absolute. Sicondu à issu, ogni numeru di u caldu, chì hè statu dettu à u sistemu, sarà passatu solu nantu métamorphose di u so energia interna è un travagghiu cu u rispettu di tutti li forzi esterni agiscenu. Hè stu mudellu è divintà li basi di la criazzioni di lu ncàricu ferrari circuit di machini termale.

Lucca lege gas - ghjè a lege di Carlu. Si cunta ca la megghia la prissioni di na certa massa di un gasu idiali, mentri fà valè un vulume custanti, u supiriuri a so temperatura.

elittricità

Si apre ntirissanti ghjovani scentifichi 10 liggi di basi di classi scola fisica. A stu tempu, avemu studià i principii fundamentali di u codici di a natura, è l 'azzioni di u currenti elettricu, oltri ca comu autri dittagghi.

Leghje l'Ampère, per esempiu, cunta chi la conductors culligatu à tempu, attraversu cui ciumara prisenti in u listessu sensu, si faceva sempri attrattu, è in casu di l 'direzzione realità cuntrariu, rispittivamenti, sò repelled. Calchì volta u listessu nomu veni usatu di la liggi fisichi chì definisce a forza agiscenu in u campu di magnetichi digià nant'à un picculu sizzioni di i cunduttori hè s'arricorda cunnucennu realità. U so chjamati - forza Ampère. Sta scuperta hè statu fattu da scentifichi in a prima mità di u XIX seculu (à dì in lu 1820).

A lege di gestione di u cumandante hè unu di i principii fundamentali di a natura. Si dici ca la summa algebbrica di tutti i carichi ilettricu arisen da ogni sistemu isolé electrically, sarvatu (diventa u focu). Nunustanti chistu, si chjama u principiu di ùn spazzà la pussibbilità di tali sistema in novu particeddi incaricata cum'è un risultatu di dinâmica di qualchì prucessi. Ma, u cumandante ilettricu megliu di u particeddi appena furmata deve godi esse zeru.

lege di Coulomb hè unu di i principali in electrostatics. It esprimi lu principiu di la forza azioni trà l 'accusa puntu stagnant è spiega u calculu quantitative francese di a distanza trà elli. lege di Coulomb ci parmetti à ghjusti i principii fundamentali di fisico manera spirimintali. Si cunta chi la accusa puntu fissu intiraggieunu periculu cù una forza chi hè sempri u più grande u pruduttu di u so magnitudes, è pràtica, l 'urigginariu l' urigginariu lu quatratu di l 'distanza trà sti accusa è a permittivity di l' ambienti in cui si trova l 'azioni discritta.

liggi di l'Ohm hè unu di i principii fundamentali di elettricità. Si cunta ca la megghia la forza di i funzioni realità Mugheddu permanente nant'à una certa parte di a sarra, u più u francese voltage à u so cunfine.

"Cuvernu a manu destra" hè chjamatu u principiu chì parmetti à definisce a direzzione di realità à un cunduttori muvimenti in un suttascrittu campu magnetichi in un certu modu. Per fà quessa, postu a manu diritta tantu chi un stradellu magnetichi cintratu furmatu la palma aperta e la punta à u sensu di trafficu rum pulling. In stu casu, l 'altri quattru jita addirizzati darà a direzzione di u muvimentu di realità addurmisciutu.

Also stu principiu aiuta à truvà fora lu locu esattu di u solcu di cunduttori nnuzzioni linéaire magnetichi realità à u mumentu, cunnucennu. It succèri like this: mette u vostru punta dritta tantu ca lu punti di la parti di l 'attuali, e l' àutri quattru jita sacciu cchiù apparenza cunduttori. U locu di sti Pins è mustrà u sensu esattu di u solcu flussu magnetichi.

U principiu di la nnuzzioni erani hè un mudellu chì spiega u funziunamentu prucessu di cesare, generators, course. Stu drittu hè a siguenti manera: in u ferrari circuit chjusu caricate da la forza electromotive di u più di u più grande, u più grande u tassu di cambià di flussu magnetichi.

ottica

Branch "Muratura" è rifletti na parti di l 'Curriculum a scola (leghji di basi di la fìsica: 7-9). Per quessa, sti principi ùn sò tantu difficiule à capì cum'è si pudia parenu di primu sguardu. U so studiu vìa cun ella ùn appena di più cunniscenza, ma una megliu cunniscenza di a rialità. A leghji funnamintali di la fìsica, chi si pò attribuita à u campu di ottica, cum'è a siguenti manera:

  1. principiu Gyuynesa. Hè un mètudu chi ponu identificà effittivamenti ogni postu specifichi di una seconda, fronte, onda realità. U so essenza hè a siguenti: tutti i punti chì sò à u chjassu di u fronte, onda in un certu Fraction di una seconda, in infatti, si diventa surghjenti di onde vinculum (sicundariu), mentri la custruzzioni di u fronte, onda in u listessu divisioni seconda hè gualis a superficia chi encircles tutti l 'ondi vinculum (sicundariu). Stu principiu eni usata pi spiegari la liggi ca asistevanu riguardanti l 'anglé di luci e so riflessione.
  2. principiu Huygens-Fresnel rifletti un mètudu effettiva di resolving Affare riguardanti l 'propagation onda. Si ci aiuta à spiegà i prublemi fundamentali riguardanti la lueur di lume.
  3. A lege di u pinsà di onde. U sugettu cunnannari a riflessione in lu specchiu. U so essenza è chì à tempu Fasciu tiranu-falà è unu chì hè statu dunau e parpindiculari custruitu da u puntu di horaire si trovanu in una sola n'aeriu. Hè dinù impurtante di sapere chi in stu casu di l 'angle, à chì u raggiu còmicu hè sempre cumplitamenti paru à l' àngulu di anglé.
  4. U principiu di anglé lume. Stu cambiamentu in lu trajectoire di u propagation onda erani (di luce) à u tempu di u muvimentu di un medie homogeneous à un altru, chì hè assai sfarente da u prima fila di u indices refractive. A vitezza di propagation di lume in li pusizzioni.
  5. A lege di propagation rectilinear di lume. À u so core, ghjè una lege riguardanti lu campu di ottica aspettu, è hè a siguenti manera: in ogni medie homogeneous (a priscinniri di u so natura) di luce propagates usu in una ligna drittu, la distanza shortest. Stu drittu simplici è spiega la criazzioni di umbras.

Atomicu e Fisica Nucliari

I leghji di basi di fisica quantistica, oltri i principii di a fisica atomicu è nucleari sò studiati in liceu è educazzioni supiriuri.

Cusì, Postulate di Bohr sò un numeru di SCUDISCIASSERO basi, ca addivintau la basi di la tiuria. U so muschi si trova in u fattu chì ogni sistemu atomicu pò stà durevule solu in i stati stagnant. Ogni emissioni, o absorption di energia da atomu di sicuru fattu cù u principiu, l 'essenza di u quali hè a siguenti: raghji assuciata incù u transporter diventa monochromatic.

Sti Postulate sò u programma a scola mudellu chi studia l 'liggi funnamintali di la fìsica (11 scelta). U so sapè fà hè necessariu à chjappu u so diploma.

A leghji funnamintali di la fìsica, chi persone ci vole à sapè

Certi di i principi fisichi, però, è si scrivenu à unu di li rami di la scienza, parò, sunnu ginirali di a natura, è deve esse cunnisciutu à tutti. Musei a leghji di basi di la fìsica, chi persone ci vole à sapè:

  • liggi Archimedi (si rifirisci a lu rughjoni di Acqua e aerostatics). Hè a cunsicuenza ca ogni corpu, chì fù liquid in u edema o di liquidu, mette un tipu di flottabilité, chì di sicuru hè direttu vertically upward. Sta forza hè sempre no uguali a lu pisu di lu corpu scinariu lettera o di a gas.
  • Un altru significatu di issu drittu hè: un corpu mmersu in un gasu o liquidu, esse sicuru di perde a pisu comu assai comu lu pisu di la cumpusizioni liquidu o di gas, in lu quali vinni famosi. Sta liggi e addivintò na Tenet basi di a tiuria di corpi Diving.
  • A lege di u seriu (Newton apertu). U so muschi si trova in lu fattu ca propriu tuttu u corpu hè faceva sempri attrattu da a iddi cu 'na forza chi hè più u più u prodottu di u megghiu di l' corpi e, in pràtica, l 'urigginariu, l' urigginariu lu quatratu di l 'distanza trà elli.

Ghjè u 3 liggi funnamintali di la fìsica, chi ognunu deve sapè chì vole à capisce u miccanisimu di funziunamentu di u mondu, è i particularità di l'azzione chì si trovani in it. Capisce u principiu di l 'azzioni hè abbastanza sèmplice.

U valore di stu sapè fà

A leghji funnamintali di la fìsica hannu a essiri in la misura di l 'omu di a cunniscenza, a priscinniri di a so età è attività. Spechjani l 'esistenza di u web miccanisimu di a rialità di oghje, è in fattu, u solu u focu in un mondu di cuntinu cambiendu.

leghji di basi di li cuncetti di fisica offre novi pà scopra u mondu circondu. U so sapè fà ci aiuta à capiscia u meccanisimu di l'universu, è u muvimentu di i corpi cilesti. Si face à noi ùn appena Spies evenimenti è prucessi ghjornu è permette à a chiamari iddi. Quandu una persona capisce chjaramente u principi di basi di la fìsica, chi hè, tuttu chiddu ca succedi attornu lu trasfurmazioni, si hè sappiutu à gestì u modu più efficace, facennu l 'incipit è thereby rende a so vita più asgiata.

risultati

Certi sò custretti à studià in tremenda u principi di basi di la fìsica di l 'esame, altri - by occupazione, è qualchi - da una curiosità scientificu. A priscinniri di l 'scopi di sta scenza, l' usu di u sapè fà fatti ùn si pò overestimated. Ùn ci hè nunda di più suddisfà chè una cunniscenza di u miccanismi fundamentali è liggi di esistenza di u mondu.

Ùn tene primura - à u sviluppu!

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.