News è società, Cultura
Noumenon - hè un cuncettu filusoficu. Fenominu è noumenon
Noumenon - lu cuncettu di la filusufìa, denoting un tipu d 'essenza di u fenomenu, chì ùn hè micca subitu. Her sacciu cchiù (se à tutti i) in u studiu è a ricerca prufonda. Tipicamenti, in la filusufia di stu cuncettu oppunìrisi una parolla cume un fenomenu. Stu cuncettu hè calcosa chì si trova nantu à a superficia. Quandu no duvimu à un oggettu, o fenomenu, ci si micca, a nostra mente. Assai spessu, stu effettu noi piglià per a rialità. Fenominu è noumenon - termini chì sò à spessu ci hà imbrugliatu, è ancu piglià unu di l 'àutri. Chì a l'à pruvà issu podit scrittu à capì ciò chì hè a natura, ammucciatu è s'ellu hè disponibile à noi à tutti, secondu à a li filòsufi.
significheghja
Sè noi chì à i uriginale Grecu, avemu vede chì u noumenon - una parolla chi significa "menti." Lumières Ancient spessu parrari di sta parolla hè micca solu lu mètudu raziunale à capì u veru fondu, ma dinò l 'effetti, azzione è e cose, a priscinniri di i nostri sentimenti. Ma issu cuncettu hà una lea cu la menti. Sè lu finominu - ghjè un sughjettu chì si pò miludia attraversu lu stessu, in lu casu cu l 'essenza di a storia hè più cumplessa. Dopu tuttu, avemu sò cunfruntatu micca incù un oggettu in una rialità chì ponu esse toccu, vistu, o toccu. Iddu hè datu à no solu in lu core, e studiata solu da ragiuni.
storia
Per a prima volta sta parolla noi vede in "Dialoghi" di Platonu. Per gran noumenon filosofu Grecu - lu finominu intelligible. So li lassatu lu so famosu 'idea. Stu trascinnenti cuncetti, n particulari comu a verità, buntà, biddizza. Oltri a chistu, pi Platoni di u mondu di idee hè a vera realità. Un mondu di finòmini, ciò chì noi miludia sentimenti - hè cum'è un aspettu.
Stu dici: Platoni in u dialogu "Parmenidi", induve si cunta chi si tratta di u mondu di noumena hè vera esistenza, chì hè tichja di universu scopu. Sti inseme, o idee, in più, sò esempii di e cose i so "sputichezza". Si chjama ancu elli archetypes. A finominu - estrimamenti imagini distorted d 'idei. Platoni adopra una sprissioni com'è "umbri in u muru".
medievu
Noumenon - a parolla chì hè anchiamènti usatu micca solu in i tempi antichi. Stu tradizione cuntinuava in u medievu European Middle. Prima di tuttu era assai pupulari noumena pircizzioni assemi, comu tutti l 'àutri, mondu intelligible, chì hè accessìbule solu a raghjoni.
Scholastics spessu operata da sta parolla à discriva ciò chì hà à fà cù Diu. Micca solu u tiuluggìa urtudossa, ma dinù dissidenti religiosa usatu u cuncettu di "noumenon". Per esempiu, u curia di u muvimentu uiui medievale chì studiusi muderni sò chjamati Catharism, cridiani chì u nostru mondu si vede hà micca vera 'asistenza, perchè ùn fù creatu da Diu. Tuttu ciò chì ci hè, hè sottumessu à a curruzzione, è a morte. Ma u mondu di noumena - stu fenominu si veramenti creatu da Diu. Iddi sò imperishable è unchanging, è sò i veri universu.
Noumenon in filosofia di Kant
In cuntrastu a tradizione medievale, u famosu filosofu classicu tedesco detti lu termine un significatu cumplitamenti differente. Per ellu, u noumenon hà micca cunnessione incù a rialità. Ghjè un uggettu assai intelligible solu per via di u nostru cuegghiè romanu esistenti. Si ancu chiamò una "cosa-in-stessu."
Kant ci spiega u so intelligenza di noumena siguenti. Cose e oggetti chì avemu cuntemplazione, e sentu, di sicuru, sò fora di noi. Ma a so essenza sò scunnisciutu à noi. All forma e qualità chì avemu vede in li - o piuttostu, si sò accriditatu - com'è a lunghezza, u caldu o di u fretu, o di u culore di u locu, sò qualità di più particulari di u nostru modu di pensà è lu mètudu di a mitacugnizioni. È cumu si prisenta in rialità, avemu nun sacciu. A nostra sperienza nni rici ca esisti machja è ciò chì ghjè. Ma ciò chì hè u so muschi, noi ùn pò capisce. U uguale di finòmini e noumena hè, secondu à u filosofu, un tipu di ligna antimiridianu, chì indica à noi u shortcomings di la nostra menti.
Noumenon è un 'idei priuri
C'è qualcosa chì ci permette in ogni modu à scioglie stu induvinelle? In "Prolegomena" Kant scrivi chì in più di "cose à elli" ùn ci hè un altru tipu d 'idei intelligible. Stu noumenon in filosofia - chistu è l 'esistenza di u quali ùn si pò schiarisci, hè prubbàbbili a sapiri. Da u puntu di vista di Kant, stu pò aiutà un mutivu priuri, chì ùn hè basatu nantu spirienza. Si stenni la 'idea di eternità di l' arma, sincerità di u mondu, a libertà è à Diu. Ma ch'elli ùn pò esse la basi di li scienzi. Puru ch'elli ponu esse usu assai pruduttivu.
Per esempiu, cù u so aiutu, avemu synthesize i nostri sapè fà è classify so diversità. Tuttavia, in stu travagliu, cum'è l ' "canadese critique di la ragghiuni pratica," Kant sustinìa ca noumena pò micca truvatu da a cunniscenza è a fede. Thereby à qualchi puntu ritornu à i so intarpritazioni tradiziunale, cum'è nantu à un livellu sfarente. Cusì u filosofu capiri chi noumena hannu a so, a rialità hypothetical. Hè u regnu di libertà, cuntrariu a la natura, la storia, e mutivazzioni murali di asistenza di Diu.
Similar articles
Trending Now