News è società, Filusufia
Philosophy: Cosa hè primaria - storia o di a cuscenza?
Philosophy - n'urìggini scienza. Hè urighjinaria in i ghjorni di u sistema di schiavi. È basta interestingly, oi subitu in i paesi cum'è a China, India, è Grecia. A storia di a scienza, hè di più chè 2500 anni. Duranti stu pirìudu avemu stabileru assai di differente esercizi, liati à i livelli di u sviluppu puliticu, suciale è economicu di a sucetà. Explore li vari zoni di la filusufìa, di sicuru, ntirissanti e mpurtanti. Ma si tutti i cumannari a quadrera - u prublema di essa è a cuscenza.
Different formulations di u listessu prublemu
A quistione nessu di la filusufìa, chì hè basatu nantu à tutti i spazii, poi in modu differente. Us essa è a cuscenza - un prublemu di i rapporti di spiritu è a natura, la menti è corpu, lu pinzeru e essendu, etc. Ogni scola di pinzeru circava risposti à i quistioni: chì hè 'analfabetisimu - storia o di a cuscenza ..? Cosa carchi nantu ad elli pinzari e essendu? Stu inquadramentu di i filosofi tedesco Je e Engels hè stata chjamata a quistione fundamentale di a filusufia.
L'impurtanza di u prublemu si trova in u fattu chì da u so currettu decisioni dipende di a custruzzioni di una scenza integrata di locu di l'omu in lu mondu sanu. Mind è a materia sò propiu. Ma à u listessu tempu u paru di Capitulo. Cuscenza hè à spessu chjamatu u spiritu.
Dui lati di a stessa questione
À u menu quistioni filusòfica: "Cosa hè primaria - storia o di cuscenza" - ci sò mumenti - Linguist è cugnitiva. Essa-a àutri palori, lu cantu ontològgica, si trova in truvannu una suluzione à i menu prublemi di filosofia. È u criticu di u latu cugnitiva o cchiu, hè a manera di risolve i quistioni di s'ellu o micca mondu knowable knowable.
Sicondu u dati di i dui lati hè divisa in quattru zoni principali. Hè una vista fisicu (u matirialisimu) è idialisimu, ci campa (empirisimu) è razziunalista.
Ontuluggìa hà i seguenti spazii: matirialisimu (classicu è, vulgaris), idialisimu (scopu è particulari), dû dualismu deism.
cantu cchiu hè figurata da cinque indicazione. It attruvatu cchiù tardu Gnosticism è agnosticism. Un altru di trè - empirisimu, rationalisme, sensualism.
A ligna di Democritus
In la littiratura, matirialisimu, hè à spessu chjamatu a linia di Democritus. U so partighjani cridite la risposta curretta a quistione di ciò chì vene prima - storia o di a cuscenza, mpurtanza. In cunfurmità cù stu Postulate materialist sò sicuenti:
- mpurtanza parlà esisti, è ghjè indipendente di a cuscenza;
- Maria Grazia - hè una sustanza autònuma; ch'ellu ci vole solu stessa è sviluppa sottu u so drittu casanu;
- cuscenza - Sta pruprietà si spechja, chì appartene à u tentativu assai organizzata;
- cuscenza ùn hè micca una vita indipendente, hè - pìcciulu.
À mezu à i filosofi materialist, chi iddi crià i grandi quistioni di ciò chì vene prima - storia o di a cuscenza, si pò distingue:
- Democritus;
- Categoria, Anassimandru, Anaximenes (scola Milesian);
- Epicurus, Petrarch, Locke, italiano, Diderot;
- Herzen, Chernyshevsky;
- Marx, Frans, Lenin.
affascinati naturale
Traballat ch'iddu distribbuisci matirialisimu vulgari. It rapprisenta Vogt, Moleschott. In stu riguardu, quandu principia capisciu chi hè primaria - fastidiu, o cuscenza, u tentativu absolutise rolu.
Lumières cugini di u studiu di u materiale cu l 'aiutu di l' scienzi esattu: matimàtica, fìsica, chìmica. Iddi gnurari lu cuntata com'è un enti e so capacità à influenzari mpurtanza. Sicondu a li rapprisintanti di u matirialisimu vulgari, lu ciriveddu umanu chì pruduce u pinseri è a cuscenza, comu lu fegato, Bile. Sta tendenza ùn ricunnosce micca u stessu qualitative trà la menti è a materia.
Sicondu à a ricerca muderna, quandu a quistione di ciò chì vene prima - storia o di cuscenza, u matirialisimu, filosofia, arrimbendu si nant'à i scienzi esatta è naturale logically ghjustificà u so Postulate. Ma ci hè una debulezza - una spiegazione libre di l 'essenza di a cuscenza, mancanza di Bresciano di parechji fenomenu, di u mondu circondu. Matirialisimu duminatu u filosofia di Grecia (l 'èbbica di a demucrazia) in i stati di li Greci, in l' Inghilterra u XVII seculu, in Francia, di u XVIII seculu, in u paesi sucialista di u XX seculu.
linia Platoni
Idialisimu di Platuni chiamò li ligna. Proponents di sta tendenza crede chì a cuscenza hè analfabetisimu, a materia è sicundariu di risolviri u principale prublema filosoficu. Idialisimu distingui dui spazii autònuma: scopu è particulari.
Raprisintanti di u prima parti - Platoni, canciu, Teatrini è altri. Lu secunnu li filòsufi supportu com'è Berkeley è Hume. Fundatore di idialisimu scopu di Platoni cunziddiratu. I punti di issu spaziu hè carattarizatu da a sprissione: "Solu l 'idea di vera è primariu." Uggettivu idialisimu dice:
- i rialità circondu - un mondu di idee e di lu munnu di li cosi;
- Eidos sfera (idei) esisti 'urìggini a la menti divinu (Borsa);
- di u mondu di a materia li cosi e nun hannu un 'esistenza è indipindenti, è hè u embodiment d' idei;
- ogni individuu cosa - eidoses embodiment;
- rollu cruciali di cunversione in una certa idei bagagliu rinunziatu à Diu-tè;
- individuali Eidos esisti essendu, indipindente di a nostra cuscenza.
Emotion è raghjoni
idialisimu particulari, dicendu chì a cuscenza hè primariu mpurtanza, sicundariu, stati:
- tuttu ciò esiste solu in la menti di lu suggettu;
- Ideii nun sunu in la menti umana;
- imagini di e cose fisicu sò dinù privalenti solu in lu menti pi menzu spirienzi sensory;
- nè mpurtanza nè Eidos micca campà luntanu da a cuscenza umana.
U futuru di sta tiuria hè chì ùn spiegazione accéder è ghjusta di u miccanisimu di cunversione eidoses un particulare bagagliu. idialisimu filusòficu vintu in i ghjorni di Platoni in Grecia, in u medievu. Oghje, ci hè cumuna in i Stati Uniti d'America, Germania, è qualchi altri paesi European Western.
Monism e dû dualismu
U matirialisimu, idialisimu - attribuita à monism, pruposta in i insignamenti circa unu principiu primariu ... Descartes funnata dû dualismu, u criticu di chì si trova in l 'tesi:
- Ci sò dui sustanza indipendente: fisicu è spirituali;
- trettu hà proprietà fisiche;
- spirituali hà pinzari;
- di tuttu in u mondu hè dirivatu sia da unu o da una siconda sustanza;
- e cose fisicu vene da a materia, è idei - da u bè spirituali;
- a materia è spiritu - u Capitulo interrelated unificò essa.
In ricerca di una risposta à a quistione fundamentale di filosofia: "Cosa hè primaria - storia o di a cuscenza '- si pò sistimau: storia è a cuscenza sò sempre presente è complement autra.
Altri Il a filosofia
Pluralismo tene chì u mondu hà assai di elementi, com'è in la tiuria di monads canciu.
Deism ricunnosce la prisenza di un Diu, chì una volta creatu u mondu è ùn participà micca à u so avvena, si ùn micca u cumpurtamentu è la vita dî pirsuni. Deists sò filòsufi di l 'Illuminismu di u XVIII seculu - Voltaire è Rousseau. Iddi nun oppunìrisi cuscenza l'materna è cchiù comodu spiritualized.
Eclettica mischia li cuncetti di idialisimu è u matirialisimu.
Fundatore di empirisimu Francis Bacon. In cuntrastu a l 'affirmazioni patriote: "a cuscenza hè primariu in rilazioni à l' àutru" - tiuria impirica dici ca li basi di la canuscenza pò esse solu spirienzi è sentimenti. In la menti (Tammurriata) ùn ci hè nunda chì ùn era statu pruduttu spirimintarmenti.
nigava di a cunniscenza
Agnosticism - direzione, nigannu cumplitamenti la pussibilità d 'ancu un intelligenza parziale di u mondu à traversu una sperienza particulari. Stu cuncettu di statu introduttu da T. G. Geksli è un riprisentante mpurtanti di agnosticism hè Kant, ca iddu pinzava ca la menti umana hà granni putinziali, ma si sò limitati. Nant'à sta basa, u menti umana crea addiminu e cuntraddizzioni chi hannu nuddu casu di decisioni. Tutti issi cuntraddizzioni in vista di Kant, ci hè una di quattru. Unu d 'iddi: ci hè un Diu, - Diu, ùn esisti. Sicondu a Kant, ancu ciò chì appartene à i capacità cugnitiva di la menti umana, si pò micca esse cunnisciutu, parchì a cuscenza hè in gradu di fà vede e cose in la sensazioni unica, ma ch'ellu ùn pò pagari a sapiri u criticu internu.
Oghje, sustinitura di la 'idea di "Minnana hè primaria - diriveghja da u cuscenza di a materia" pò esse trovu assai raramenti. U mondu hè divintatu religiously orientatu, nunustanti lu fattu sustanziali di parè. Ma in a cumpetizione di a ricerca seculi-vecchio, di l 'Iuropa, la quistioni funnamintali di la filusufìa nun si dicisi locu. U Populu ùn pudia risponde à ogni di i partighjani di Gnosticism, nè l 'mazzinianu di u ontuluggìa. Stu prublema ferma intreccia unresolved di Iuropa. In lu XX sèculu, la filusufìa uccidintali, mostra Italian avìssiru a tendenza à attinzioni versu tradiziunali quistioni filusòfica basi. Si perdi à pocu u so pertinenza.
attuali
Vergogna studiusi comu Jaspers, Camus, Heidegger, dì chì in l 'avvena hè divintatu apprupriati novu prubbrema filusòficu - Alessio. Hè una quistione di l'omu è a so asistenza, cuntrullà mondu spirituali persunale, publicu rilazzioni interna, a libertà di a scelta, u sensu di a vita, u so postu in a sucetà è un sensu di a felicità.
Da u puntu di Alessio essiri umanu - una rialità ricci unichi. Per hè impussibile à dumandà misure inumanu causalitati. Arburuchju Link hà micca putere nantu à i populi, ch'elli sò i causa stessi. Dunque, in Alessio capisciu indipendenza di pirsuni. Asistenza - chistu è lu recipiënt di a libertà, u fundamentu di i quali - 'omu stissu hà creatu, è chì hè incaricatu di tuttu ciò ch'ellu face. Hè bellu, chì in issu spaziu ci hè un 'unificazione di Atheism religiosa.
Dapoi i tempi antichi populu facia a sapiri si è truvà u so postu in u mondu sanu. Sta questione hà sempre li filòsufi interessatu. In a ricerca di risposte volte manca u friscalette, a vita di u filosofu. U tema di u sensu di a vita hè vicinu à ellu assuciatu incù u prublema di a natura umana. Sti cuncetti sò ntrizzati è sò à spessu u listessu cum'è cù droghe cun finòmini supiriuri di u mondu matiriali - un omu. , Ma ancu oghje, a filosufia ùn pò dà chè una risposta chjara è curretta a sti dumanni.
Similar articles
Trending Now