Furmazzioni, Lingue
Cosa hè un nome? Règuli e li siquenti sunnu asempî
Cosa hè un nome? Avverbio (. English "avverbio"; lu termini ha statu pigliatu da u termine "adverbium" Latinu) - part of speech, chì significheghja u segnu di pruprietà, un segnu di un altru scrittoghju, in casi rari - un segnu di l'oggettu.
Unu di u prughjettu di sta parte di u discursu - firmezza. Mentri sempre in a scola sò insignatu chì a ricerca parolla novum la dumanna "cumu?" "Unni?", "Unni?", "Quandu?", "Cosa scopu?", "Cumu?", "Per ciò chì puntu? "è qualchi altri. A quistione, sopra m'aiuti avverbio hè assai facile definisce s'è a parolla chì appartene à issa parte di u discursu.
U prucessu di furmendu avverbi chiamatu adverbializatsiey. L'avverbi pò rifèririsi a un verbu è a so forma, sostantivo, aggettivo , o un altru nome:
1. Si campa qui hè beddu piacè.
2. Ci campanu in un novu modu.
3. Labor hè sempre pulito.
4. Oghje, vultisgiatori u giru di ccà, e dumani vai a lu paisi.
Cosa hè un nome, hè chjaru, ma ùn ci hè una nova dumanda: Perchè sò chì cusì sfarente è arrispùnniri a quistione diverse? U fattu ca sta parte di u discursu pò insignà segni sfarenti. Adverbe mintuvendu un segnu di l 'attività, se sa crèsia di lu verbu, oltri un future. It punti à un attribuilla oggettu spécifique, se sa crèsia di u nome. Infine, un significatu avverbio segni signali, quannu stannu dopu à una adjective, participiu, un altru nome.
À capisce megliu ciò chì un Adverbe, ricordu u so funzioni di sintassi. In la sintenza i seguenti e parolle, in più li casi sunnu li circustanzi. In certi casi, si pò agisce cum'è predicates. Cum'è un duminiu, in un funzioni sintenza avverbio cum'è
circustanzi, s'ella hè riguardanti un verbu, un adjective, un altru nome.
basi, ma solu verlo. Stu pronominal avverbi (esempii sottu). Ci sò, fora di u scopu principale, hè usatu à cumunicà i pruposte in u testu. Iddi sò spartuti in gruppi cum'è:
- Index (quì, ci, ci, allura, da a ci).
- Ncertu (sicuru, in certi lochi, Murat sicuru).
- Dumanna (pasta, induve, perchè).
- Negative (no locu, nisun, cci arriniscì, mai).
Adverbs meaningfully distingue duie categorie: avverbiale è attributive.
À u prima categuria scrivenu:
- n'avverbiu di tempu (quandu dipoi quandu quantu longa ???).
Per esempiu, tinia sempre, hè longa statu cunnisciutu à vuleria nzinu scuru, longu tempu turnava;
- avverbi di lòcu (da induve a induve ???).
Per esempiu: a curriri avanti, a passari di ddà, ghjuntu da luntanu;
- ragiuni avverbi (pirchì, picchì avissi perchè perchè ????).
Per esempiu: aduprà idola rashly, tena;
- apposta avverbi (pirchì c 'ciò chì apposta?).
Per esempiu: a parlerà u scopu, a dicu derisively, spicificamenti scuntrà.
- avverbi di licenza e misure (cum'è in lu puntu di cui puntu ??).
Per esempiu: assai di u travagliu, volte cum'è frog, troppu striduli, pocu cresce;
- imagine avverbi e lu modu di l 'azzioni (mustrà ciò chì si faci tipu di manera o di l' azzioni).
Per esempiu: a caminari su pede a rumpiri a pezzi, cherche je;
- avverbi qualitative (funzione azzione nota o di prughjettu).
Per esempiu: a risposta sinceramente, subitu ghjuntu muvia, oi rializà tic vrazzu stelle.
Cusì, a quistioni "Cosa hè u nome" hà una risposta assai semplice: hè un altru parti di l 'idiomi in la lingua russa, chi novum la quistioni "Comu?", "Quandu", è altri, davanu à l' funzione circustanzi pruposta.
Similar articles
Trending Now