Furmazzioni, Lingue
Cumposti predicate virbali. Prupone una predicate virbali cumposti
Cumposti predicate virbali - un predicate, Lsacia: una parti favurendu, chì serve cum'è un verbu ausiliari (forma conjugat) ripurtava grammaticali predicate significatu (inclination, tempu) è la parti principali - forma indeterminate di lu verbu, chi si u so sensu lato lexically. Si gira fora un tali fòrmula: verbu ausiliari + infinitu = GHS.
cundizioni Coupling coniugati verbu infinitu
Dapoi micca tutti li cumminazzioni di verbu conjugat è un infinitu spressu cumposti predicate virbali, ma ci vole rigalà i seguenti dui cundizzioni:
- parte ausiliari à esse nepolnoznachnoy lexically. Stu significa chi senza l 'infinitu di lu verbu ausiliari ùn hè micca abbastanza à capisce u sensu di a sintenza. Per esempiu:? I vuleti - ciò chì a fari; Partu - ciò chì fà? Ci sò eccezzioni: se lu verbu cumminata "verbu + infinitu" significativu, allura veni a na simprici predicate virbali, chi significa ca li atti infinitu comu na parti sicundariu di una sintenza. Per esempiu: "Ruslan hè vinutu (à chì fine?) Dinner."
- L'azzioni di l'infinitu deve periculu pò riguardanti à u sughjettu, ma hè chjamatu l 'infinitu di subjectivity. Altrimenti, t. E. Sè l 'azzione di u infinitu hè riguardanti à un altru membru di u pruposte (chì significheghja chì l' infinitu hè l 'uggettu), allura l' infinitu ùn hè micca parte di u predicate, è riceve un membru sicundariu. Di paraguni: 1) si voli a cantari. In issu esempiu, i cumposti predicate verbu spressu cumminazzioni virbali - I vogghiu cantari. Avemu trovu i seguenti, voli - cci vi canta u populu - ci rissi. 2) lu I dumandatu à a cantari. A pruposta cuntene una sèmplice predicate virbali - è dumandatu à rinfurzà - canta u populu. Chì hè dumandatu - I hannu, è vi canta u populu - ci rissi.
verbu ausiliari. u so valori
In lu verbu ausiliari ponu esse i seguenti valura:
- Videos - ìnnica lu principiu, mantinimentu, azzione termination. Stu valuri pò esse di sti verbi cumune: divintari, let, principiatu, cuntinuà, dormire, vene, firmavanu, firmavanu, firmavanu, è altri.
- . Vacchetta - mosciani u bisognu, desirability, muntagni, capacità, femu una griglia emutivu e accussì D. Stu valori ponu avè i seguenti verbi è virnàculi: per esse in gradu, a vulemu esse capaci, a brama, ntènninu, à dà, à pruvà, à pruvà, à conti, à contrive, a gestioni, pruvà à incaricà una cursa a prènniri usatu à emi, per amore, à soffre, a noia, a paura, à avè paura, sia a paura, di falli, brucia a brama, dumandu di, à avè u voglie à hannu l 'onuri di hannu un viziu, fà una prumessa, è altri.
Prupone una predicate virbali cumposta:
- Idda si messe à priparà di u muvimentu. Idda cuntinuò pi festeggiari di u muvimentu. Vincenzo sgagiatu fumo. Ci dinò accuminciau a parrari lu ncontru di a vita muderna.
- Si sà cumu a cantari. Iddu voli a cantari. Iddu è a paura di u populu. Si ama a cantari. Iddu è di falli a cantari. Iddu expected a cantari sta canzona.
Cumposti predicate virbali. Esempii di i metudi di sprissioni
Stu predicate pò èssiri spressu:
- Vacchetta Verbi - à pudè, vogghiu e àutri.
- Verbu chì indica u forte di l 'azzioni - finisci, principiatu, etc ...
- Verb chi c'è la valutazzioni emutivu di l 'azzioni - to be a paura di, amuri.
Fasci in u predicate virbali tuttu
Prima, avemu fighjuleti ciò chì valori ponu avè una parte ausiliari, è avà taliannu chiddu àutru pò esse fasci in u predicate virbali:
- aggittivi Short chì serve à verbi comu ausiliari. Si godi cunsumà cù una calata - u verbu à esse: avìanu a girari più di dui chilometri manca.
- parolla Status avè un valore di a pussibilità, nicissità, desirability: Hè nicissaria di allargamentu di u so sapè fà. Hè necessaria à amparà a lingua.
- Parolle chì ricaccià l 'valutazione emutivu di u maiò, chì si chjama l' infinitu, û :. Fun, tristu, stufa, tristu, etc. Per esempiu, in i ghjorni di statina sò bè, valurizendu a alivetu azalea.
Sèmplice è cumposta predicate virbali. A diffirenza di lu
Ogni predicate vìa periculu sti dui forzi:
- grammatica, chì specifies u tempu, oghje, umore, a famiglia, persona;
- lu significatu chi lu chiama l 'azzioni;
Ma traspurtatu di luntanu comu na semprici predicate, si pò facirmenti risista incù dui workloads cù una sola verbu. È in u predicate virbali dui parolle sparte lu unità trà elli. Per esempiu:
- verbu grammaticali è simàntici hà spressu in unu di i inclinations: jucari;
- significatu grammaticali porta lu verbu ausiliari - principia, è l 'infinitu hà un significatu - cummedia.
How to désassembler u predicate?
Didàttica, vi tocca à specificà u tippu di u predicate esistenti. E, secunnu, pi lu disignau infinitu particulari, chì palesa a parti principali, lu valuri di la parti ausiliari (, fase Vacchetta) forma di lu verbu, chì hè spressu parte ausiliari.
Esempiu.
La vecchia suvita a vucidda ca torna.
Cumposti predicate virbali - let vucidda ca. Esilii - chistu è la parti principali di subjectivity spressu infinitu. Viotu - la parti ausiliari avè un valore forte e spressu verbu passanu tempu umore indicativu.
predicates virbali è francese nominal. A diffirenza di lu
Cum'è un virbali tuttu, predicate francese nominal cuntene dui cumpunenti:
- sacrotuberous (forma verbu conjugat), - una parte favurendu chì hè creatu a espressai valori grammaticali (inclination, tempu);
- nomu parte (o di lu nomu di una avverbio) - u nordu di ripurtava significatu di vucabbulariu.
Quì sò qualchi esempii cù predicate francese nominal: divinni nu dutturi, ci hè statu un dutturi, picchì era malatu, era malatu, ghjunse prima.
Dopu à reviewing i cumpunenti di predicate francese nominal, li pudete puru parauni cu li cumpunenti di u predicate virbali. So chi pròpiu chi predicate virbali cuntene dui cumpunenti. A funzione cumuna hè chì tramindui u prima è in la secunna parti di lu verbu ausiliari mette forma conjugat di u verbu. Ma comu di la parti principali, l 'predicate virbali infinitu si serve, è in lu nomu - u nomu di un nome o un nome.
Complication predicate virbali
predicate virbali pò esse cumplessu di na cumminazzioni di:
- dui verbi;
- verbo incù parechji particeddi.
Guardà u li siquenti sunnu asempî di Ripa predicate virbali. Si ponu accade per via di:
- dui verbi sò in a stessa manera, cusì unu hà pi nnicari l 'azzioni e lu secunnu - nant'à u scopu di l' azzione (listessu à marchjà, vai vi à marchjà, à pusà stima);
- ripitennu la durata sìmmuli scopu predicate di l 'azzioni (camminare, camminare, parchet, parchet, scrive, scrive);
- répétition predicate, ca veni usatu, insieme cù raffurzannu particella "tantu" - inseme si disignau una azzioni rializatu da un altu gradu (sings Sung accussì fici accussì fattu, cci dissi dissi accussì);
- cumminari dui verbi postu cun particella micca colpi therebetween chì portanu valori Vacchetta impussibilità (micca tiru rispiru, ùn ponu aspittà);
- cumminazzioni infinitu è formi individuali di u listessu verbu, nanzu chì u particella "micca" hè necessariu per lu valuri nigativu Chjami di u predicate (micca di spiigà a spiegari sera ùn diventa pazzi);
- forma di cunnessione di lu verbu "piglià" cu la stissa forma di un altru verbu da cù a parolla "e", "iè", "iè, è" - in ordine per qualificà di una azzioni chì hè causatu da i canne di u sughjettu (si n'andò, è piatte, pigli è scrive, pigliò è a manca);
- na cumminazzioni di sciffru "faci nunda di (fà, fà, etc.) chi" cu lu verbu di la stissa forma, debout, dopu à u sciffru, cu lu ntentu di identificà temperature di l 'azzioni (solu fà ciò ch'elli depict; solu ùn fà nunda, ma lamentu);
- cumminazzioni di usu pirsunali di lu verbu, o l 'infinitu incù u particella "ch'elli (di)" necessariu per l' esprissioni di mutivazioni, o inviti à l 'azzioni giuntu (chì l'luttari, chì l'parlà);
- verbu cumposti e râ particedda "sapè (seriu)" in ordine per qualificà à atti ingagiatu in cumpetizione di u culturale (Tu se grins, sacciu se chuckling);
- na cumminazzioni di un verbu è particella "iddu stissu" necessariu pè u prucessu di spressione, chì hè fattu à a cumpetizione di a vulintà di l'omu (spins stessu svighjati).
casi An di custruisce predicate virbali
Stu tipu particulari di predicate virbali pò esse figurata in u pruposte, induve si ritrovanu i membri sò palesa da verbi di forma, z. parte ausiliari di un tali predicate hè fora di u verbu cumposti, postu chì si pò vede verbu-signature "pè esse" maiò in predicates francese nominal tuttu. Sè l 'pruposta hè fatta in u prisente tempu, una calata di "à esse" hè omessu (lupi si scanta di - in i boschi ùn vai). Also, fora di u verbu "esse", una parte favurendu pò esse lu verbu "à dì" (nun veni - tantu certej).
In più, com'è una parti ancillary di u predicate virbali pò fà a lea-verbu "esse" (zeru forma in lu prisente postu), è aggittivi cortu "prontu", "avi", "R", "hè", "hè in gradu", "deve" dinù avverbi e finiscinu porta valori Vacchetta (hè prontu à aspittà).
à conchiudiri
Prima di tuttu ci vole à distingue trà sèmplice è cumposta predicate virbali. Avemu digià sapete cumu sò differente, tantu avemu dà a uttèniri lu tema di li siquenti sunnu asempî "tuttu predicate virbali" di pruposte cun elli.
- Avemu dormir una settimana. Viaghjà - sèmplice predicate.
- I nun vogghiu a mali voi. I nun vogghiu certej - predicate.
Hè dinù assai fàciule a distinguiri tra un nomu cumposta è tuttu predicate virbali. Prupone li hannu cumpritamenti diversi ombra di significatu, comu spressu in issi predicates sintenza differente. à dà paragunà materie cum'è Ghjuvanni:
- Si deve esse insignatu. Si deve esse insignatu - un predicate virbali tuttu.
- U barbecue hè male. Era tintu - hè u predicate.
Similar articles
Trending Now