Sports e FitnessPista è campu

Simboli, Olympic - un spechju di a prumuzioni di i 'idei di u muvimentu Olympic

L'utilisazione più impurtante di u mondu di u muvimentu di Olympic - hè u simboli, Olympic, cumpresi una bandiera incù l 'aneddi, u focu, Samarcanda, ghjuramentu, inno, muttu, simbulu, midaglia, un ramu d'aliva è talismans. U Cumitatu Olympic International usa Evangelista i dati di a prumuzioni in u mondu di idee di u muvimentu Ulìmpici.

Unu di l 'elementi chiavi, senza chì Ghjochi Olimpichi, simboli, hè una bandiera. Hè un preti biancu sita, in u quali sò Asciugamani cun aneddi SCATENACCIAI di diversi culura, rapprisenta lu cincu cuntinenti. In l 'ncapu' n'angulu cima, sò tri circuli: bleu (Europe), nero (Africa) e russu (America), è u fondu dui: giallo simbuliseghja l 'Asia, è verde - Australia.

L'autore di la bannera ulìmpica hè Per De Kuberten. La bannera vinni ntruduciutu ntô 1913, comu puru lu simmulu Ulìmpici vinni usatu prima in 1920, in Anversa, unni pigghiau Ghjochi Olimpichi settimu.

No menu impurtanti attribuilla di i Ghjochi Olimpichi hè a fiamma olìmpica. A tradizione di illuminazione hè affaccatu in Grecia antica, induve ci sò state principia sti sport. Fire ramenta di u heroism di Prometheus, ca, secunnu la liggenna iddu arrubbatu da Zeus è detti populu.

A tradizione di illuminazione a fiamma olìmpica rekindled in u 1928. U focu cum'è simboli, Olympic usatu a oji. In u 1936, durante i Ghjochi Olimpichi Berlin per a prima volta si dicisi a tèniri la relé ciamma ulìmpica. Stu scopu hè pruposta da Yozef Gebbels. Più cà trè mila runners participò à u ciamma da a cunsegna Olympia luntanu drittu à Berlin. Dapoi tandu, uni pochi di mesi prima di l 'apartura di u prossimu Ghjochi Olimpichi fiara sacri, luminoso, in a so terra à Olympia (Grecia) è i punti relé purtatu à a cità, chì hè unuratu a tèniri la' Ulimpiadi.

Stu simboli, Olympic cum'è l 'innu nazziunali, comu puru lu pattu cuniugali e muttu, hè digià parechji dicini un elementu di primura di u rituali di a Jochi Ulìmpici.

L'innu fù scrittu in 1896 da u famusu cumpusituri Grecu Spiro Samara e lu pueta grecu Konstantinos Palama. In 1958, ci fù ufficiarmenti appruvata da u CIO.

In u 1913, Pierre de Kupertenom sviluppatu u testu di u ghjuramentu Ulìmpici. It esprimi l 'idea di riunificari tutti i ghjovani à la festa di u sport. Hè stata a prima pruposta in 1920, ghjochi di l'annata.

U muttu olìmpicu in latinu populu corsu: "Citius, Fortius, Altius!" Traduttu, chi significa: "Attentu, supiriuri, più forte!" Sti palori spechjani a brama di atleti a vittoria.

L'abbianu-vincere in u Cuncorsu Ghjochi Olimpichi sò fatti d 'oru, argentu e brunzu, chi sò dati à i trè vincitori di u cuncorsu Olympic, la prima, secunna e terza locu. È lu ramu d'aliva di l 'oru, attribuitu a medaglia d' oru.

gram Olympic dipoi 1972, hè a parti di u pesu simbolicu, oltri un attribuilla ubligatorie di i Ghjochi Olimpichi. Stu caratteru di agricultura è scopi di cumerciu, in più, si spechja u caratteru di u paese di i ghjochi. l imagine di l'animale hè di solitu usatu chì hè pupulare in u rughjonu, induve u cuncorsu pòpuli.

Comu si sapi, l 'suivant Ghjochi Olimpichi inguernu vi pò tenerà in Sochi. Russia, per parechji anni s'appronta per issu evenimentu impurtante. Di sicuru, ci hè dighjà statu sviluppatu è i simboli, Olympic "Sochi di u 2014".

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.atomiyme.com. Theme powered by WordPress.