News and Society, Filusufìa
U pluralismu in a filusufìa ... Plurali pluralisimu
A diversità esistenti di i duttrini filosofichi muderni torna à cunferma chì quandu u più grande di a diversità di caratteri umani, tipi è forma di attività, più interessanti è menu similanti sò l'indicazione filusòfichi emergienti. I posti di u filusofu vanu dipende direttamente ciò chì faci in vita mundiale. U pluralismu in a filusufìa hè una di l'indicazione chì si svilupparu per a diversità di e forme di l'attività umana.
A Difference Une Di Filòsufi
A divizzioni cchiù antica e fundamentali di i filòsufi è i materialisti è l'idealisti. Materialisti vanu à i so uggetti di l'observazioni tramiti u "prismu" di a natura. L'uggetti principali di l'observazione di l'idealisti sò i formi più ghjuvuli di a vita espirituali, umana. L'idealisimu pò esse di dui tipi: objettivu - hè basatu annantu à l'observazione di a vita di a so religione; E subjectivativu - a basa hè a vita spirituale di un individuu. Li materialisti passanu da u mondu à a mente umana, è l'idealisti - da l'omu à u mondu.
Sè i materialisti prupone spiegà u più altu per u più bassu, accede l'idealistà da u cuntrariu è spiecanu u più bassu per l'altitudine.
Perchè u pluralisimu in a filusufìa hè una visione di i scientisti di u mondu, induve a diversità di l'urìgine hè contru à l'altri, hè impurtante per esse capiscenu altre varietà di cosi di altri gruppi di filòsufi. Questa hè necessariu per migliurà capisce e diffirenziali trà elli. Ci hè una altra divisione di filòsufi - in i raziunalisti, raziunalisti è empiristichi.
U terminu "raziunalismu" hè traduzutu da u francés cum raziunalista, sta parolla veni da u latinu rationalis, chì, à u turnu, deriva da u ratio Latin. Ratio significa a mente. Da queste segue chì u cuncettu di u razziunalismu pridiche a idea di l'impurtanza di a raghjonu in a vita di a persona. E l'irrazzialismu, per contrari, rietta u significatu di a raghjoni in a vita umana.
I razionisti personificanu l'ordine. Tuttu chjude u micca identifiquatu, sò pronti per interpretà puramente per mezu di u sapè.
I irracionalisti amanu l'idea caòtiche di a vita, tendenu à permettenu qualcosa, finu à u più incredibile. Tali amori amanu paradossi, ridisignità è misticisimu. L'esfera di a ignoranza e senza esplicata hè per elli un cuncettu fundamentale di vita.
L'empiricisimu hè una esaguerazioni, una absolutizzazione di l'esperma umana è un ultimatum di pensà. Questu hè un cuncettu intramuscale, un ponte entre raziunalisimu è irracionalismu.
Pluralismu in filusufìa
¿Desafortunadamente, en filosofia, non è sempre bisognu di truvà risposte, perchè sta ciencia hè ancu peculiar to encounter different types of contradiccions. Unu di e quistioni difficuli chì a filosofia hè diffìgliu di dà una risposta senza ambiguu è: "Quantu sò largheghji prufondi di u mondu sò quì?" Una o duie, o quarchi più? In u prucessu di circà una risposta per sta dumanda eterna, sò trè tippi di filusufìa: monismu, dualismu, pluralisimu.
U pluralismu in a filusufìa hè una filusufia di ricunniscenza l'esistenza in u mondu di una quantità maiò di principiare interaccettendu è fatturi. A parolla "pluralisimu" (di latinu pluralis - plural) hè stata utilizata per discrute l'area di a vita spirituale. U pluralismu pò ancu esse truvatu in a vita di l'annu. Per esempiu, in un statuu, ci sò parechje persone puliticu è partiti. L'esistenza di simultanei vede cun vincere cusì sfarente hè ancu permessu da u pluralismu. Hè ciò chì hè "pluralisimu". A definizione di pluralisimu hè summamente semprici, l'esistenza di parechje idee, principiu è fatturi hè naturali per una persona è ùn hè micca qualcosa di u cumunu.
U pluralismu in a vita di l'omu à a strada
Se vi vultà, u plurilisimu pò esse truvatu in una vita di ghjornu cumerita. Ciò chì dì: ellu hè in ogni locu. Per esempiu, u pluralisimu in l'intelligenza di u statu hè famiglia per tutti. Quasi ogni paesi hà un parlamentu in quale ci ponu esse unu à parechji partiti. Hanu e diverse funzioni, è i schemi di u guvernu è riformi pò diferenze radicali di l'altri. A tali varietà di e forze pulitiche è a so cumpetizione sò assulitament lexitimi, è u scontru di interessi, discussioni trà i partigiani di parechji partiti ùn hè micca spiciale. U fattu d'esistenza di forzi differenti in u Parlamentu hè chjamatu un sistema multipartitariu. Questu hè pluralisimu in l'intelligenza di u statu.
Dualism
Dualismu è una cosmettique philosophique chì vede in u mondu a manifestazione di dui principii opposti, a lotta trà ellu chì crea o quantu avemu osservatu à l'intornu, è crea realtà. Stu iniziu cunflittu teni assai incarnations: Good and Evil, Yin and Yang, Night and Day, Alpha and Omega, Principi Masculini è Femeninu, Signore è Diavulu, Bianco è Nero, Spirit et Matter, Light e Darkness, Matter e Antimatter, Etc. Parechji filòsufi è scorsi filosofici pigghianu a so basa a vista di u mondu di u dualismu. In l'opinioni di Descartes è Spinoza, u dualismu ocuva un locu impurtante in a vita. Ancu à Platone è Hegel, in Marxismu ("Labour", "Capital"), unu pò truvà una cusita di u mondu di dui oppositu. Cusì, a nuzione di u pluralisimu hè pocu diffarenti da u dualismu in vista di e diffirenzi evidenti.
Plurilisimu in cultura
In più di a politica, u pluralisimu pò influenzà in parechje àutri esferii di a vita umana, per esempiu, a cultura. U pluralismo culturale permette l'esistenza di e diverse istituzione suciale è discipline spirituale. Per esempiu, u Cristianu hè divisu in Cattolica, Ortodoxia è Protestantisimu. Questa incongruenza di a chiesa confirma l'esistenza di u pluralisimu in a sfera culturale di l'omu. U pluralismu assume chì i gruppi di a pupulazione sò u dirittu di rializzà è di i so bè necessitat culturale. Comu regula, un individuu pò esse espressione liberamente è difende u so valore orienti in u rispettu à i fenomeni chì anu significatu per ellu. U pluralisticu ideologicu cunvinta legittendu chì l'statu ricunnosce a diversità ideoloque, è ùn ci hè una ideologia unica.
Monismu
A basa di sta vera storia hè l'idea di l'esistenza di un sulu iniziu. U monismu pò esse materialisticu o idealista. In un sensu stretchatu, u pluralisimu in a filusufìa hè un cuncettu filosoficu, oppostutu à u monismu, in quale ci sò assai essenzii indipindenti equivalenti, ùn sianu senza reducible à un certu puntuale, si pò dì, oppostu diametricamenti l'una di l'altri, radicamenti differenti. In a prima forma cunsidereghja solu materia, è in a seconda basta uniforme sustene l'idea, sentimentu, spiritu. U monismu hè a duttrina di a unità tutali, chì a distanza fundamentale da un cuncettu cum'è «u pluralismu filosoficu».
Filusufìa Pianu
A filusufìa praticanti perseguite boni intenzioni, per mezu di u pensamentu è di a cumunicazione, incuraghjenu e persone à l'azzioni di diritti è azzioni, è torna fora di e erronee, culazioni negativu, accaduti incorrei. In i paroli semprici, a filusufìa pratica hè capaci, cù l'aiutu di u putere di u pensamentu, per influenzà a menti di a ghjente direttamente in u prucessu di a cumunicazione simplici.
Funzioni di pluralisimu
Hè interessante chì l'espressione "pluralisimu" hè statu introduttu da H. Wolf in u 1712. In a storia di a filusufìa, ùn hè micca cusì spessu pussibule di truvà u pluralismu consistente, cum'è per esempiu, u monismu consistente. U pluralismu in l'esfera pùblicu hè assai cumuni, cum'è chì hè statu cedutu ripetutu. U pluralismu ideologicu cuntribuisci à u ricunniscenza è a cunsulidazioni in a lege, in particulare in a custituzione, a diversità di duttrini ideoloichi, sicuru, se no inviten a viulenza, ùn incite micca discordi naziunità o d'altri. Una struttura statali chjamata chjamata, da a so propia esistenza, confirma u principiu di pluralisimu. Parechje persone assucianu tali diffusion di u munduru di u mondu cun u fattu chì e persone, cum'è i so opinioni, sò assai numerosi, è tutti sò assai diversi per u cultural, valore è e diffirenzi historique.
I dogmatists è scettichi
I Filòsofi sò ancu dividuti in dogmatisti è scettichi. Li filòsofi-dogmatismi sò boni chì ponu sviluppà e so idee è esse l'altru, nò micca i so pinsamenti. I difendenu è raghjone nantu à elli, cum'è regula, in u spiritu di u filosofu positivu, affirmativu è constructivu. Ma i filòsufi-scettichi sò u direttu direttu di i filòsufi-dogma. A so filosofia hè critica, destruzzione. I ideii ùn anu micca travagliatu, ma solu critica à l'altri. Filòsofista-dogmatistici sò filosofi-inventori o exponenters. I filusufi-scettichi sò scavaggi, purificati, ùn dannu micca una altra definizione.
Subjectivisti, objectivistichi, metodulomichi
A attenzione particulari merecenu subjectivisti, objettivi è metodulogichi. Li filòsufi objetivistiscenu principale in i prublemi è imperfezioni di u mondu è di a sucetà. A categuria di tali filosofi include materialisti, ontologi, filòsufi naturali. I filusufisti-subjectivisti sò più cunghjunsi è cuncernate l'attinzioni nantu à i prublemi di a società, di a società è di l'omu in particulari. Tali filosofi sò direttamente ligati à a maggiorità di idealisti, filòsufi di vita, esistenzialisti, postmodernisti. Filòsofista-metudiologi capiscenu i vantaghji di a forma di i risultati di l'attività umana. Tuttu ciò chì l'invente arrieghja è hà da esse da l'omu, hè u campu di l'attività è a basa di discussioni di i filòsufi metodulogichi. Sò include neopositivisti, pragmatisti, pusitivisti, è ancu rapprisentanti di a filusufia linguistica, a filusufìa di a scienza.
Plurali pluralu
Un classicista pluralista chì ricunnosce parechji oriori indipendenti hè Empedocle. In i so insignamenti, u mondu hè marcatu è formatu da quattru elementi - acqua, terra, aria è focu. Sò eterni è senza cambiatu, è per consegnu, ùn esercanu micca influenza in l'altri, è e transizzioni ùn sò micca peculiarsu di l'altri. Questa teoria spiegà chì in u mondu tuttu passa per mezu di a misura di quattru elementi. Basìticamente, u pluralismu filosoficu è un prublema ordinariu di a teoria, è u so usu hè recursatu solu quandu hè impussibile spiega qualcosa in u modu lògicu cumu.
Pluralismu in a societat
Strangamente abbastanza, ma u pluralisimu hè necessariu per a societat, com'è aria per una persona. Per esse a società di esse in un statu nurmale è a funzione corremente, hè necessariu di avè parechji gruppi di persone cun veste assimilatamenti differenti, principii ideològichi è religione. Impurtante hè u fattu chì micca menu necessariu è a pussibilità di critica libera di i dissentimenti - quand'elli dicenu, in a disputa, a virità nascita. Tali esistenza di diversi gruppi cuntribuisce à u sviluppu di u prugressu, a filusufìa, a scienza è l'altri disciplini in u mondu.
Ci hè un altru gruppu di filosofi chì sò difficiuli di attribuisce una certa direzione. Ancu chjamati filòsufi puri o taxonomist, i creaturi di sistemi filusòfici cumpletu. Hè omnivora in u sensu bonu di a parolla. Hè una simpatia equilibrali-antipatie, è veddi e interessi sò diretta in direzzione diffirenti. Trà tuttu questa versatile ciaperate si meritanu lu titulu di filosofi - i persone chì stannu à stà à a saviezza, a cunniscenza. Per sapè a vita, per sentitu cum'è hè, è per ùn mancari un momentu hè u so scopu principale. Nisun pluralisimu è monismu hè un axioma di elli. Vulenu micca refuta, ma per capiscenu tuttu è tuttu. Hè a cavalleria filosa è chjamata.
U risultatu
U pluralisimu è a tolerenza assicurata, cusì blistering à i fanni di una mirabbilità autoritariu è ideologicu fonamentalismu, hè simpliciamente d'impurtanza impurtante in u mondu postimulitariu in cunnessione cù a bisognu di democratizazione di a società è a so sussistenza di a Germanizzazzioni. In questa situazione, u pluralismu demucraticu venite à spinghje, è pò esse dichjaratu, porta l'idea di creà sempri u statu è a sucetà. Questu, da a strada, hè una risposta diretta, perchè assai diritturi anu temutu di u pluralisimu. U simplu pensatu chì u pluralisimu di l'statu, una altra idea chì contradicassi u so propiu, pudete esse, simpliciamenti hà distruttu u tutale totalitari, dittatoriali.
Per capisce u più pluralità, hè cunsigliu di leghje u travagliu di u scientistu di l'Università di Tartu, u filosofu Leonid Naumovich Stolovich. U so libru hè u più cumplicatu, multilatale è più sistematicu, ca l'altri prugetti simili in a filusufìa. U libru inclui trè setti:
- Filusufìa di u pluralisimu.
- Pluralismu in filusufìa.
- Filusufìa pluralista.
Tutti quelli chì interessanu à quellu pluralisimu, a definizione ponu truvà in stu libru. Hè ancu assai largamente ammenta a pussibilità di una metodulugia pluralista per a percepzione creativa e creativa di u pensamentu filosoficu.
Similar articles
Trending Now